Atât Cancelaria federală, cât și Administrația președintelui federal a confirmat aceste convorbiri telefonice. Cu toate acestea, conţinutul discuţiilor între Merkel și Dăncilă este „confidențial”, iar tema convorbirii dintre Steinmeier și Iohannis ar fi în mod exclusiv Kirchentag 2019 (Ziua Bisericii).
România deține Președinția Consiliului UE și prezidează discuțiile de vineri, când se discută despre modificarea directivelor la gaze. Anterior, mai multe surse diplomatice consultate de Reuters au declarat că Germania presează alte capitale europene să blocheze o propunere a Uniunii Europene destinată reglementării gazoductului Nord Stream 2, promovat de Rusia, înaintea reuniunii cruciale de vineri.
În prezent, Rusia livrează gaze naturale Germaniei printr-o mai multe conducte amplasate în Marea Baltică, denumite Nord Stream. În 2015, compania rusă Gazprom şi firmele europene E.ON, Wintershall, Shell, OMV şi Engie au semnat un acord pentru realizarea proiectului Nord Stream 2, care presupune construcţia a încă două conducte pe lângă cele două deja existente. Capacitatea de transport a gazelor ruseşti pe ruta alternativă la cea prin Ucraina ar urma să se dubleze, ajungând la 110 miliarde de metri cubi pe an.
Preşedintele american Donald Trump a criticat de mai multe ori proiectul, iar în ianuarie anul acesta, administraţia de la Washington a trimis o scrisoare companiilor germane implicate, ameninţând cu sancţiuni. Ambasada americană de la Berlin a confirmat atunci, pentru AFP, o dezvăluire a cotidianului Bild legată de presiunile Statelor Unite împotriva facilitării exportului de gaze din Rusia.
În urmă cu trei săptămâni,m presa poloneză scria că de când a preluat preşedinţia Consiliului UE România şi-a accelerat demersurile privind reglementările, care ar putea face construcţia gazoductului Nord Stream 2 mai problematică. România vrea să revizuiască directiva UE privind gazele astfel încât toate conductele de pe teritoriul UE, inclusiv cele offshore, să fie de competenţa legislaţiei europene. „Măsura conform căreia toate noile conducte (de pe teritoriul UE) trebuie să îndeplinească reglementările UE este crucială. Exceptarea Nord Stream 2 de la această reglementare, ceva ce a propus Austria, nu este o posibilitate„, a afirmat la postul public de radio un diplomat polonez la Bruxelles. Acesta a adăugat că revizuirea ar putea obţine sprijinul unui număr mai mare de state membre ale UE. Până recent, erau 10-11 susţinători ai revizuirii.
Între timp, Germania, Olanda şi Austria sunt cele mai îngrijorate deoarece îşi văd interesele puse în pericol de revizuire. Ca rezultat, ele s-au aliat în jurul proiectului deoarece companiile care fac parte din consorţiul desemnat să construiască Nord Stream 2 sunt sunt din aceste state şi ar avea de suferit dacă proiectul ar eşua.
Executivul comunitar vrea să extindă regulile care guvernează piaţa sa internă în sectorul energetic şi asupra gazoductelor offshore, în ideea de a avea un cuvânt de spus asupra unei noi conducte care este construită în prezent între Rusia şi Germania via Marea Baltică. În forma sa actuală, proiectul Nord Stream 2, promovat de grupul energetic Gazprom, controlat de statul rus, nu trebuie să respecte regulile care guvernează piaţa internă.