Viorica Dăncilă afirmă că a găsit soluții de realizare a spitalelor regionale împreună cu comisarul Corina Creţu

La întâlnirea dintre Viorica Dăncilă şi Corina Creţu au şi viceprim-miniștrii Viorel Ștefan și Paul Stănescu, ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb, și ministrul sănătății, Sorina Pintea.

„În cadrul întrevederii a fost abordat, de asemenea, subiectul construirii a trei spitale regionale, proiect prioritar pentru Guvernul României. Cei doi oficiali au discutat despre posibilitățile de finanțare existente și au identificat soluții de realizare a acestor spitale”, se arată în comunicatul guvernului, fără a preciza însă care sunt soluţiile.

Alte articole

România a depăşit pragul istoric de 100 de miliarde de euro, fonduri nerambursabile, primite de la UE, la 18 ani de la aderare

Ce ”minuni” mai fac fondurile europene. Sute de bătrâni fără ajutor din Arad vor beneficia, la domiciliu, de mese calde, consultații medicale și alte servicii

Citeşte şi: Corina Creţu: Vrem să ştim dacă Guvernul mai doreşte să folosească fonduri europene pentru spitalele regionale

Întrevederea de luni a oferit ocazia realizării unei treceri în revistă a acțiunilor de pregătire a preluării și exercitării Președinției române a Consiliului Uniunii Europene. Totodată, s-a realizat un schimb de opinii cu privire la discuțiile în curs la nivel UE privind viitorul politicii de coeziune post-2020 și necesitatea menținerii rolului prioritar al acesteia în stimularea investițiilor și creșterii economice, fiind evidențiată, în context, importanța reflectării corespunzătoare a acestei politici în arhitectura viitorului Cadru Financiar Multianual 2021-2027.

Au fost abordate aspecte legate de definirea politicii de coeziune post-2020, premierul român subliniind că cetățeanul și coeziunea, ca valori comune, vor reprezenta repere care vor sta la baza demersurilor României în exercitarea mandatului la Președinția Consiliului UE.

În ceea ce privește negocierile privind viitorul buget european, prim-ministrul Viorica Dăncilă a arătat că România își propune o abordare constructivă, care să conducă la atingerea unui compromis, și care să reflecte atât nevoile de a face față noilor provocări, dar și necesitățile legate de promovarea, în continuare, a unei convergențe reale la nivelul Uniunii Europene, prin asigurarea unei finanțări adecvate pentru politica de coeziune și politica agricolă comună.

Un alt proiect important care a figurat pe agenda de discuții a fost cel al Laserului de foarte mare intensitate de la Măgurele (ELI-NP). De asemenea, a fost discutat subiectul absorbției de fonduri europene în domeniul infrastructurii de transport.