Dezbaterile politice de miercuri au loc la solicitarea grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, cu tema „Angajamentul Guvernului Dăncilă privind respectarea recomandărilor Comisiei de la Veneţia şi ale reprezentanţilor instituţiilor UE referitoare la modificările legilor Justiţiei, ale Codului penal şi ale Codului de procedură penală”.
PNL solicitase iniţial prezenţa premierului în plen în săptămâna 5 – 9 noiembrie, însă Viorica Dăncilă a transmis o scrisoare conducerii Camerei Deputaţilor în care anunţa că în această perioadă are agenda ocupată.
„După 10 încercări depuse în scris la conducerea Camerei Deputaţilor, astăzi, în unanimitate, Partidul Naţional Liberal a reuşit aducerea în faţa Parlamentului a premierului Viorica Vasilica Dăncilă în data de 14 noiembrie. Propunerea referitoare la dată, în mod surprinzător, a fost făcută chiar de Liviu Dragnea. Partidul Naţional Liberal a solicitat în scris de 10 ori, data a ales-o Liviu Dragnea. Vom vedea care este scopul acestei deschideri pe care a manifestat-o la modul cel mai maliţios cu putinţă şi cinic cu putinţă”, declara, acum două săptămâni, liderul deputaţilor liberali, Raluca Turcan. „Pe fond, important este că vom avea ocazia să o întrebăm pe premierul României de ce a acceptat ca Guvernul să fie luat pe persoană fizică, în subordinea totală a lui Liviu Dragnea, de ce agenda guvernamentală în interes public este complet inexistentă, de ce bani europeni care ne sunt puşi pe masă nu sunt absorbiţi, de ce România a ajuns ruşinea Uniunii Europene şi suntem în punctul de a primi o sancţiune împotriva căreia luptăm pe toate fronturile, pentru că e vorba de noi şi de mândria noastră, ca ţară, să o primim din partea UE”, spunea atunci Turcan.
Marţi, Comisia Europeană a recomandat României, în raportul privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare, să suspende imediat punerea în aplicare a legilor Justiţiei şi a ordonanţelor de urgenţă ulterioare şi să le revizuiască ţinând seama pe deplin de recomandările formulate în cadrul MCV, cât şi de cele formulate de Comisia de la Veneţia şi de Grupul de state împotriva corupţiei al Consiliului Europei (GRECO).
„Evoluţiile din ultimele 12 luni din România pun sub semnul întrebării sau dau înapoi unele progrese din ultimii zece ani, motiv pentru care Comisia Europeană a venit cu opt noi recomandări în cadrul raportului MCV pentru România”, a declarat, la Strasbourg, prim-vicepreşedintele executivului comunitar, Frans Timmermans.
De asemenea, tot marţi, Parlamentul European a adoptat rezoluţia nelegislativă privind statul de drept în România, cu 473 voturi pentru, 151 de voturi împotrivă şi 40 de abţineri, un text care afirmă „profunda preocupare” a eurodeputaţilor faţă de reforma legislaţiei judiciare şi penale din România şi „condamnă intervenţia violentă şi disproporţionată a forţelor de poliţie în timpul protestelor de la Bucureşti” din luna august.