Viorica Dăncilă se întâlneşte cu comisarul european Corina Creţu, care avertiza asupra întârzierii proiectelor cu fonduri UE

Întâlnirea are loc în contextul în care Corina Creţu a trimis Executivului o scrisoare în care se declară ”extrem de îngrijorată” cu privire la planificarea şi implementarea proiectelor de infrastructură de transport care sunt cofinanţate de Fondul de coeziune şi de Fondul european de dezvoltare regională (FEDER) în România. Întrebată despre această scrisoare, Viorica Dăncilă spunea că documentul se referă la o evaluare a activităţii pe domeniul transporturilor pentru anul trecut şi că va avea o discuţie cu Corina Creţu.

Întrevederea premierului Dăncilă cu comisarul european Corina Creţu este programată la ora 16.00, la Bacău. De altfel, Dăncilă şi Creţu vor vizita împreună, luni, mai multe obiective de investiţii din Bacău, iar la ora 17.20 vor susţine o conferinţă de presă comună. 

Întâlnirea are loc în contextul în care Corina Creţu a trimis Executivului o scrisoare în care se declară ”extrem de îngrijorată” cu privire la planificarea şi implementarea proiectelor de infrastructură de transport care sunt cofinanţate de Fondul de coeziune şi de Fondul european de dezvoltare regională (FEDER) în România. 

Întrebată despre această scrisoare, premierul Viorica Dăncilă declara, miercuri, la Parlament, că documentul este o evaluare a activităţii pe domeniul transporturilor pentru anul trecut: „Acea scrisoare este o evaluare a activităţii pe domeniul transporturilor pentru anul trecut. Voi avea o întâlnire cu Corina Creţu pe 21 (mai – n.r.), la Bacău. Am vorbit deja cu ministrul Transporturilor pentru a vedea cum putem accelera procesul de absorbţie a fondurilor”. 

Liderul PSD, Liviu Dragnea, a intervenit în declaraţia premierului, spunând că, „dincolo de zgura comunicaţională venită din anumite părţi, oamenii încep să simtă în mod real lucrurile bune”. „Din ianuarie 2017 până acum se întâmplă şi lucruri bune. Dincolo de zgura comunicaţională venită din anumite părţi, oamenii încep să simtă în mod real lucrurile bune. În ceea ce priveşte autostrăzile, OUG privind parteneriatul public-privat va fi în final publicată, ea a fost adoptată, dar şi până la publicare mai sunt unii pe traseu care pun piedici, îi deranjează, va ieşi şi ordonanţa despre achiziţiile publice, este parte din acest program de simplificare şi stimulare a investiţiilor mari din România. De asemenea, este pregătit memorandumul pentru marile investiţii din parteneriatul public-privat, care va fi adoptat în Guvern. Nemulţumiri sunt foarte mari, este un lucru asumt de noi de când am preluat guvernarea, pentru că am venit în 2017 fără proiecte mature pe masă şi ele s-au elaborat. Supărarea mea era în general generată de faptul că nu simţeam o voinţă serioasă din partea anumitor oficiali de a depăşi, ocoli aceste piedici care sunt inventate şi puse mereu în calea acestor investiţii”, a declarat Dragnea.

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat joi, întrebat dacă România ar putea avea probleme în ceea ce ce priveşte negocierile privind bugetul Uniunii Europene din cauza slabei absorbţii a fondurilor europene, că ţara noastră are „nerealizări majore” la acest capitol, el acuzând că „doar se scriu scrisori şi nu se rezolvă problema”. 

„În ultimele zile au apărut câteva discuţii foarte serioase şi foarte îngrijorătoare despre fondurile europene şi în contextul în care ne pregătim pentru a negocia următorul exerciţiu financiar este natural să începem cu o analiză a perioadei în care ne aflăm acum şi aici lucrurile nu stau bine” a spus preşedintele Klaus Iohannis.

El a arătat că România are „nerealizări majore la capitolul fonduri europene”: „Avem nerealizări majore la capitolul fonduri europene şi voi face zilele următoare o declaraţie pe această temă fiindcă altfel se pare că doar se scriu scrisori şi nu se rezolvă problema. Eu îmi doresc că România să atragă fonduri europene fiindcă acestea sunt necesare pentru dezvoltarea noastră”.

PNL a prezentat, luni, o scrisoare a comisarului european Corina Creţu către Guvern în care aceasta se declară ”extrem de îngrijorată” cu privire la planificarea şi implementarea proiectelor de infrastructură de transport care sunt cofinanţate de Fondul de coeziune şi de Fondul european de dezvoltare regională (FEDER) în România.

”Mă adresez dumneavoastră cu privire la situaţia actuală a investiţiilor din domeniul transporturilor, ca parte a Programului Operaţional Infrastructură Mare (POIM) pentru perioada 2014-2020. Având în vedere că ne apropiem de jumătatea actualei perioade de programare şi că este momentul în care serviciile Comisiei încep pregătirile pentru următoarea perioadă de programare, sunt extrem de îngrijorată cu privire la planificarea şi implementarea proiectelor de infrastructură de transport care sunt cofinanţate de Fondul de coeziune şi de Fondul european de dezvoltare regională (FEDER) în România. Pentru perioada de programare 2014-2020, 5,1 miliarde EUR au fost rezervate pentru investiţiile în domeniul transportului: 3,4 miliarde EUR alocate din Fondul de coeziune şi 1,7 miliarde EUR alocate din FEDER. Cu aceste fonduri, România şi-a propus să realizeze, printre altele, 140 km de linie de cale ferată modernizată şi echipată cu sistemul european de gestionare a traficului feroviar (ERTMS), 375 km de drumuri expres şi autostrăzi nou construite şi îmbunătăţirea navigaţiei pe o distanţă de 30 km din căile navigabile interioare (fluviul Dunărea) până la sfârşitul anului 2023. Toate aceste investiţii sunt de o importanţă strategică pentru a face legătura între România şi vecinii săi europeni şi pentru a îmbunătăţi în continuare accesibilitatea tuturor regiunilor din România”, se arată în scrisoarea Corinei Creţu adresată miniştrilor Transporturilor şi Fondurilor europene, dar şi premierului Viorica Dăncilă.

Creţu precizează că, din bugetul disponibil de 5,1 miliarde euro pentru transport, proiectele fazate (proiecte care au început în perioada de programare 2007-2013, dar trebuie să fie finalizate în cadrul POIM 2014-2020) necesită 1,8 miliarde euro, respectiv 35% din această sumă.

”Cheltuielile de fonduri UE în domeniul transporturilor se bazează în mare măsură pe aceste proiecte fazate, deoarece acestea sunt în curs de implementare. Pentru a permite absorbţia alocaţiilor bugetare disponibile în anii următori, este nevoie ca proiecte noi să fie lansate urgent pe teren. În acest sens autorităţile române vor trebui să acorde o atenţie deosebită exerciţiilor bugetare pentru 2019 şi anii ulteriori pentru a se evita dezangajarea de fonduri, întrucât proiectele aflate în a doua fază se vor apropia de finalizare iar noile proiecte riscă a fi încă în faza de demarare, fără să genereze cheltuielile necesare”, atrage atenţia comisarul european.

România a selectat mai multe proiecte de mare anvergură, cu bugete de mai mult de 500 de milioane EUR cofinanţate din partea UE.

”Faptul că pregătirea proiectelor este foarte slabă şi prin urmare, concentrată pe un număr limitat de investiţii, înseamnă că întârzierile înregistrate în implementarea acestor câteva proiecte ar putea conduce la dezangajări imediate în anul respectiv, periclitând astfel nu numai axele prioritare pe transport din cadrul POIM – ţinând cont de aşteptările din sfera acestor proiecte şi sumele aflate în joc — cât şi politica de coeziune în România în general. Este esenţială monitorizarea îndeaproape a implementării, în aşa fel încât întârzierile şi obstacolele să fie soluţionate rapid, reducându-se astfel riscul de nefinalizare, ţinând cont că eligibilitatea costurilor se încheie la 31 decembrie 2023. Prin urmare, este esenţial ca Ministerul Transporturilor şi Ministerul Fondurilor Europene să-şi exercite rolul în faţa principalilor beneficiari, agenţia pentru drumuri CNAIR şi, în special, compania de căi ferate CFR, cu scopul de a consilia, orienta şi facilita, acolo unde este cazul”, se mai arată în scrisoare.

Corina Creţu subliniază că, în pofida asistenţei tehnice furnizate deja în mod abundent, capacitatea administrativă a CNAIR şi CFR în pregătirea şi gestionarea proiectelor de licitaţie nu este încă suficientă şi trebuie consolidată.

Ea le recomandă guvernanţilor să exploateze mai mult resursele disponibile în cadrul serviciilor de consultanţă ale BEI prin instrumentele JASPERS şi PASSA. 

Comisarul european spune că, în ceea ce priveşte investiţiile UE în sectorul feroviar, situaţia este similară.

Comisarul european precizează, în concluzie, că este important ca Ministerul Transporturilor să se implice mai mult în raport cu beneficiarii proiectelor.