Viorica Dăncilă, în Parlamentul European: Cer oficial să ne spuneţi cine a întocmit rapoartele MCV

UPDATE Discursul complet al premierului Viorica Dăncilă, transcris pe site-ul Guvernului:

Stimați europarlamentari,

În numele României vă mulțumesc pentru invitație. Spun de la început că nu am venit să dau socoteală. Am venit pentru că vă prețuiesc și vă respect. Cer însă aceeași prețuire și același respect pentru poporul român pe care îl reprezint.

Încep cu o întrebare esențială: Pentru cine vrem să construim un sistem de justiție viabil în România? Pentru MCV? Pentru instituții? Pentru magistrați? Pentru politicieni? Evident că nu!

Alte articole

Comisia Europeană ar putea suspenda fondurile europene pentru România pe 4 iunie. Ce spune Marcel Boloş despre tranşa din PNRR

George Simion susține că se taie fondurile europene pentru România. Comisia Europeană reacționează: Fake news / Nicușor Dan: George Simion ”minte ca o gazetă rusească”

Trebuie să facem o justiție corectă pentru cetățeni! Ei sunt beneficiarii măsurilor din Parlamentul European sau din parlamentele naționale! De la cetățeni trebuie să înceapă orice discuție! Justiția trebuie să fie garanția că legile și drepturile cetățenești sunt respectate, iar cine le încalcă va fi sancționat!

Este legitim să ne întrebăm: în ce fel a apărat MCV cetățenii români de încălcarea gravă a drepturilor lor? În rapoartele MCV s-a vorbit mult despre instituții, despre numirile de magistrați, despre lupta anticorupție. Este foarte bine! Dar nu am văzut nimic despre încălcările drepturilor omului, despre protocoalele secrete dintre serviciile de informații și instituțiile din justiție.

În baza acestor protocoale, milioane de români s-au aflat sub monitorizarea serviciilor secrete, în numele luptei anticorupție.

Există decizii judecătorești care arată cum s-au falsificat probe, cum s-au modificat transcrierile unor interceptări pentru a crea vinovății sau cum erau șantajați martorii pentru a depune mărturii mincinoase.

Nimic despre aceste lucruri în rapoartele MCV. Asta înseamnă că acest mecanism și-a ratat menirea pentru care a fost creat. Și cer oficial să ni se spună cine a redactat rapoartele MCV, cine a furnizat datele și a omis, din neglijență sau cu rea-credință, aceste realități de neconceput în Uniunea Europeană!

Dacă suntem sinceri, de la aceste abuzuri grave trebuie să începem, pentru că au loc pe teritoriul Uniunii Europene.

Comisia de la Veneția spunea că „în sistemul sovietic, parchetul a reprezentat un mijloc puternic de a controla puterea judecătorească”.

În ultimii 4 ani, peste 3.000 de magistrați au fost cercetați de DNA. Practic, jumătate dintre magistrații din România au avut, ani de zile, dosare, prin care, probabil, au fost influențați să dea soluții stabilite în afara sălii de judecată. Nu o spun doar eu, o spun cu multă îngrijorare asociațiile de magistrați din România.

Prin astfel de dosare contrafăcute, au fost înlăturați din funcție un judecător al Curții Constituționale, un vicepreședinte al Consiliului Superior al Magistraturii, patru judecători ai Înaltei Curți, mai mulți judecători de instanțe superioare, un procuror general, un șef de parchet superior. În final, toți au fost achitați sau dosarele au fost clasate. Dar ei au fost înlăturați!

Noile legi ale justiției le redau judecătorilor independența. Niciun decident politic nu mai intervine în numirea și revocarea judecătorilor. Independența e totală, nicidecum restrânsă. Și vă asigur că avem bună-credință și vom ține cont de recomandările Comisiei de la Veneția.

Există totuși și o parte bună a acestei întâlniri.

Astăzi v-am informat pe toți, oficial, despre abuzurile din România.

De acum, nu se mai pot ignora aceste lucruri. Nu se va mai putea vorbi despre Justiția din România fără a se vorbi și despre aceste abuzuri, doar dacă se face un joc politic fără nicio legătură cu justiția.

Întrebați-vă de ce vi s-au ascuns aceste lucruri! De ce nu v-au spus nimic, dacă totul era legitim și legal? Puneți-vă aceste întrebări înainte de a ridica piatra împotriva României.

Despre mitingul din 10 august voi spune doar câteva cuvinte.

Văd că este acuzată Jandarmeria Română pentru că a intervenit la un miting neautorizat, împotriva unor manifestanți violenți, care au încercat să ocupe clădirea Guvernului. Nu am văzut aceeași poziție față de evenimentul de săptămâna trecută de la Bruxelles sau față de alte mitinguri din Franța, Spania, Germania, Marea Britanie, când forțele de ordine au intervenit cu exact aceleași mijloace și cu aceleași proceduri ca cele folosite în România.

Nu pot accepta sub nicio formă ca Jandarmeria Română să fie acuzată de acțiuni și proceduri practicate peste tot în Europa!

În final vă cer următorul lucru:  Nu interziceți României ceea ce este permis în alte state ale Uniunii și nu permiteți ca în România să se întâmple lucruri de neacceptat în alte state membre! Vrem să vă fim parteneri, dar vrem să vă fim parteneri egali.

Nimeni, niciodată nu va putea întoarce România din parcursul sau european.

Vă mulțumesc!

_____________

UPDATE Viorica Dăncilă, declaraţii în Parlamentul European:

Nu am venit să dau socoteală, am venit pentru că vă preţuiesc şi vă respect.

Cer acelaşi respect pentru poporul român.

Pentru cine vrem să construim un sistem de justiţie viabil în România: pentru MCV, pentru politicieni?

Nu, vrem să facem o justiţie independentă pentru cetăţeni. De la cetăţeni trebuie să înceapă orice discuţie.

În baza protocoalelor secrete milioane de români au fost interceptaţi, s-au falsificat probe.

Nimic despre aceste lucruri în rapoartele MCV.

Acesta e un semn că mecanismul MCV nu şi-a atins scopul.

Cer oficial să ne spuneţi cine a întocmit aceste rapoarte MCV.

Noile legi ale Justiţiei le redau judecătorilor decizia.

Vă asigur că avem bună credinţă.

De azi nu se va mai putea vorbi despre Justiţie fără să se vorbească şi despre abuzuri.

Despre mitingul din 10 august: Nu pot accepta ca Jandarmeria română să fie acuzată de proceduri care au loc în toată Europa.

Vrem să vă fim parteneri, dar vrem să fim parteneri egali.

Citeşte şi: Frans Timmermans: Parlamentul României nu a dat semne că răspunde recomandărilor oficialilor europeni în privinţa legilor justiţiei

Dezbaterea din plenul PE va începe la ora 10.00 (ora României), şi va dura o oră, din care Viorica Dăncilă va avea cinci minute la dispoziţie pentru a prezenta poziţia Guvernului de la Bucureşti, anunţă News.ro.

Opinia Comisiei Europene va fi prezentată de comisarul european pe Justiţie, Vera Jourova.

În urma acestei dezbateri, în luna noiembrie este aşteptată şi adoptarea unei rezoluţii în Parlamentul European.

Premierul Viorica Dăncilă şi ministrul Justiţiei Tudorel Toader se află de marţi la Strasbourg, unde au avut discuţii punctuale cu prim-vicepreşedintele Comisiei Europene Frans Timmermans, pe tema legilor justiţiei. Întâlnirea a avut loc în contextul în care, luni seară, Timmermans a criticat dur România şi a avertizat Guvernul că ar putea fi adus în faţa istanţei pentru legislaţia vizând sistemul judiciar şi situaţia statului de drept. 

Citeşte şi: Tudorel Toader: Timmermans ne-a spus că nici nu intră în discuţie activarea articolului 7 pentru România

Tudorel Toader a declarat, după întâlnirea cu Frans Timmermans, că o concluzie a discuţiilor a fost de colaborare, nu de atacuri reciproce, că nu se pune problema activării articolului 7 din Tratatul UE şi că referirea la chemarea Guvernului în instanţă viza infringementul pentru neaplicarea directivei privind spălarea banilor.

Premierul Viorica Dăncilă şi-a exprimat dorinţa, în întâlnirea cu prim-vicepreşedintele CE, Frans Timmermans, ca dezbaterea de miercuri din plenul Parlamentului European să fie argumentată şi constructivă.

”În cadrul discuţiilor, desfăşurate într-o atmosferă constructivă, au fost abordate teme aflate pe agenda europeană, precum şi pe cea a dezbaterilor actuale din cadrul Parlamentului European. În context, prim-ministrul Viorica Dăncilă a reiterat intenţia României de a acţiona pentru promovarea interesului european şi pentru asigurarea unui mandat de succes care să evidenţieze importanţa unităţii şi evitarea diviziunilor la nivel european. A exprimat dorinţa ca dezbaterea de mâine din Parlamentul European, să fie argumentată şi constructivă”, se arată într-un comunicat al Guvernului.

Conform sursei citate, oficialul român a reiterat susţinerea pentru priorităţile legislative pe care Comisia Europeană le-a prezentat recent, a salutat dialogul cu Comisia Europeană şi a subliniat necesitatea unei coordonări strânse între România şi Comisia Europeană pe durata Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene, în interesul tuturor, pentru consolidarea proiectului european. 

”În cadrul întrevederilor au fost abordate aspecte privind modificările aduse legilor justiţiei din România, despre protocoalele secrete dintre serviciile de informaţii şi diferite instituţii judiciare din România. Cu privire la evoluţiile din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, au fost abordate aspecte legate de evaluările cuprinse în rapoarte, primul-ministru arătând că acestea nu reflecta în întregime realitatea în domeniu. Premierul român a reiterat deschiderea de a continua consultările cu Comisia de la Veneţia”, mai precizează Guvernul.

„Legile nu au fost încă promulgate, nu e prea târziu ca autorităţile să dea înapoi. În următorul MCV de luna viitoare vom face o evaluare a raportului. Un pas înapoi ar fi o mare dezamăgire pentru prietenii României, mai ales pentru cetăţenii români. Ar fi o tragedie dacă în ultimul kilometru al maratonului aţi începe să alergaţi în cealaltă direcţie. Dacă ajungem la concluzia că regulile sunt încălcate, nu vom ezita să luăm măsuri, sa aducem in fata instantei Guvernul român daca nu va da curs recomandarilor noastre, ale GRECO si ale Comisiei de la Veneţia. Există riscul real ca România să facă paşi înapoi. Comisia Europeană face apel la autorităţile române să regândească cursul pe care l-au luat. Acest apel îl voi repeta şi în plen. Comsia e dispusă să sprijine autorităţile române în acest sens. M-am întâlnit de mai multe ori cu premierul, cu liderii din Parlament şi nu pot să ascund că evenimentele recente sunt o sursă de îngrijorări şi preocupări”, a avertizat Timmermans.

În replică, ministrul Justiţiei Tudorel Toader a declarat că afirmaţiilor oficialului european cu privire la dialog, înţelegerea problemelor şi căutarea de soluţiii, ar trebui să li se adauge „să fim documentaţi în legătură cu afirmaţiile pe care le facem şi, dacă se poate, să fim de bună credinţă”. Toader a precizat că se va întâlni cu Timermans, căruia îi va solicita să fie depăşită „faza ingrijorărilor şi preocupărilor” şi să aibă loc discuţii punctuale.

„Am ascultat cu interes, aş porni de la una dintre afirmaţiile sale   – să dialogăm, să înţelegem problemele, să căutăm soluţii şi aş adăuga să fim documentaţi în legătură cu afirmaţiile pe care le facem şi, dacă se poate, şi ar trebui să se poată, să fim de bună credinţă”,  a declarat Toader, subliniind că România este racordată la valorile europene şi este în plin proces legislativ.

Ministrul Justiţiei a precizat că îngrijorările exprimate de acesta cu privire la Codul Penal şi la Codul de procedură penală sunt premature, acestea fiind în control al constituţionalităţii şi nu se ştie ce soluţii vor fi cele finale, care vor intra în vigoare şi dacă vor fi de natură să afecteze statul de drept.

În ceea ce priveşte legile justiţiei,  a precizat că acestea au fost emise în urmă cu 14 ani, există decizii de neconstituţionalitate, iar procesul legislativ nu s-a încheiat.

Ministrul a anunţat că marţi dimineaţă este aşteptată o delegaţie a CE pentru verificări privind MCV, despre care a afirmat că nu a fost riguros instituit, pentru că iniţIal erau trei recomandări, iar acum sunt 12.

„România tot face eforturi să le îndeplinescă şi după 11 ani avem 12 recomandări, deşi plecasem de la 3. Cele iniţiale erau ca nişte ţinte mobile şi de câte ori te apropiai de ele mai apărea ceva”, a comentat Toader, care a susţinut că progresele sunt evidente.

De asemenea, el a precizat că  va merge la Strasbourg cu premierul Dăncilă şi se vor întâlni cu Frans Timmermans.

„Îi vom cere să depăşim faza îngrijorărilor şi preocupărilor şi să discutăm punctual, să ieşim din enunţurile de principiu, care nu au o abordare secvenţială”, a menţionat el.