VIRALUL ZILEI. Ceauşescu, „singurul conducător al României cu sânge de dac”, se plimbă pe străzile din Europa

Nicolae Ceauşescu n-a murit, dar nici nu joacă table cu Elvis pe o insulă exotică. „Conducătorul iubit” reapare la cozile la promoţii şi se lăfăie pe TIR-urile care aduc Coca Cola şi alte bunătăţi decandente din Occident. Dar să o luăm pas cu pas, pentru că feng-shui-ul şoferilor de TIR a suferit mutaţii impotrante în ultimii ani

Un turist român din Bacău a venit pe plaja din Corbu în vacanță cu familia cu TIR-ul. Omul a coborât falezele înalte de pământ și a parcat mastodontul aproape de mare. A pus un prosop în geam și și-a spus: „Ăsta e hotelul meu, taică!”, scrie sursa citată.

Bordul de TIR al unui alt şofer a șocat poliția norvegiană. Portalul de știri din transport Anlegg&Transport a publicat imaginile dintr-un camion oprit de trei ori într-o lună pentru aceleași deficiențe.

Serghei Mizil, enervat pe haosul din România: „Ceaușescu lucra de la 14 ani, eu de la 8 ani. Am lucrat prima dată la un pulover, apoi m-am axat pe scos dopuri de vin!”

Alte articole

Animalul care nu are ce căuta în România, dar pe care Ceaușescu și-a dorit nespus să-l vâneze fără să meargă în străinătate

Care este salariul pe care-l primea Nicolae Ceaușescu, la final de lună. Suma este cea mai mică din istoria președinților de stat

Iată câteva dintre obiectele care îi împiedicau vederea șoferului:

• Perdele care acopereau părți mari ale parbrizului și împiedica șoferul să vadă oglinda din partea dreaptă a geamului;
  O masă;
  Două coroane;
  Două pahare parfumate cu bețișoare;
  Zaruri;
  Poze cu o femeie pe plajă (postere);
  Suporturi de hârtie;
  Mini tabletă;
  În mijlocul ferestrei erau atârnate și cleme de metal.

Pentru a reveni pe drum, șoferul a trebuit mai întâi să îndepărteze toate obiectele care împiedicau vizibilitatea, și anume: masca superioară formată din perdeluțe, o masă pe bord, două coroane mari auri parfumate, două seturi de bețișoare de tămâie, jucării de pluș, o cutie metalică și fotografie cu o femeie goală, la plajă, o cutie de șervețele și o tabletă.

Cele mai mari kitsch-uri româneşti. Prosoapele șoferilor de tir, papucii cu puf sau Catedrala Mântuirii Neamului Românesc

Un alt şofer din România rupe însă tiparele, a postat un poster uriaş cu Nicolae Ceauşescu, chiar dacă, ironia sorţii, pe vremea dictatorului nu ar fi avut un job care să-l ajute să vadă toată Europa.

Sute de reacții și mesaje a stârnit o serie de fotografii cu un TIR surprins astăzi pe Valea Oltului. Situația inedită o dă mesajul printat pe spatele remorcii, unde apare o fotografie imensă a fostului dictator Nicolae Ceauşescu.

”Singurul conducător al românilor cu sânge de dac! A sfidat marile puteri ale vremii și nu a lăsat capul”, scrie pe remorcă.

S-au strâns în cinci ore peste o sută de comentarii pe pagina de Facebook a jurnalistului Paul Angelescu, cel care a urcat fotografiile pe contul său. ”Între timp, pe Valea Oltului”, a scris acesta pe pagina de socializare. Din imagini, însă, se pare că TIR-ul e surprins în zona Dealului Negru, tot pe DN7, însă înainte de intrarea pe Valea Oltului.

”Iar pe fraierii care îl plâng azi, îi numea „viermi”. Kktul ăla de Dacie se vindea la export cu echivalentul a 11.000 de lei, iar fraierilor din țară le-o vindea cu 70.000. Ăsta da semn de iubire!”, scrie cineva.

”Să te bucuri de fiabilitatea, confortul și siguranța oferite de un Volvo dar să-l adori pe CCeaușescu înseamnă să fii imb3cil… mesajul ăla trebuia pus pe un „R.O.M.A.N„, scrie o altă persoană.

”Măcar se exprimă liber și asumat și nu are nevoie de aprobarea specialului serviciu juridic superior ierarhic”, comentează un internaut la fotografii.

”Păi și nu e adevărat mesajul?”, reacționează altcineva la posterul cu Ceauşescu.

Nu e singurul TIR care promovează imaginea dictatorului comunist Nicolae Ceauşescu.

În urmă cu câteva luni, tot pe Facebook, a apărut un scurt video în care era, de asemenea, o fotografie a lui Nicolae Ceauşescu. Textul era însă altul. „Noi ce-am construit voi nu reușiți să dați cu var”, scria pe mașină.

De altfel, românii sunt nostalgici. Un sondaj realizat de INSCOP Research, în cadrul proiectului „România Agenda 2050”, la comanda Strategic Thinking Group, arăta că peste 50% dintre români cred că situaţia din ţară este mai rea decât în 1989.  54% dintre români, conform sondajului realizat în mai – iunie, respectiv de 57,4%, potrivit cercetării din septembrie – octombrie, consideră că situaţia generală din România este mai rea decât în 1989.

Conform cercetărilor, 43,5% dintre cei intervievaţi în mai – iunie, respectiv 39,1% dintre subiecţii din septembrie – octombrie, au opinat că situaţia generală a ţării în 2050 va fi mai bună decât în prezent.

În România, mai rău ca pe vremea lui Ceauşescu: cifrele care trădează direcția greșită

„Cei din generaţia matură într-un fel sau altul sunt dezamăgiţi de decalajul dintre aşteptările lor în 1989 şi ceea ce s-a întâmplat acum. Pe de altă parte, sunt tineri care nu ştiu prea multe despre ce era înainte de 1989, despre cum era societatea şi oamenii nu gândesc raţional. De exemplu, nu se gândeşte nimeni că în societatea românească din 1989 lipsea aproape totul, nu aveai libertate de mişcare, nivelul de trai era extrem de scăzut, nu aveai lucruri elementare, cum ar fi accesul permanent la electricitate, la combustibil sau la hrană”, a declarat rectorul Universităţii din Bucureşti, Marian Preda, referitor la opinia românilor despre situaţia de dinainte de 1989.

De mai mulți ani românii spun că pe vremea lui Ceaușescu era mai bine

În 2010, un sondaj realizat de CSOP și IICMER arăta că 49% dintre români credeau că era mai bine pe vremea lui Ceaușescu, 14% că era la fel, iar 23% că era mai rău față de comunism.

În 2011, un alt studiu CSOP și IICMER arăta că 61% dintre români percepeau comunismul drept o idee bună. Nu spuneau că era mai bine pe vremea lui Ceaușescu, ci că fostul regim era o idee bună, unii crezând că doar a fost aplicat prost.

Un sondaj din 2014, făcut tot de INSCOP, arăta că 43,5% dintre români considerau că situația generală din țară era mai proastă decât înainte de 1989. Sondajul mai arăta că procentul tinerilor, care în 2014 aveau până în 30 de ani și care considerau situația mai proastă față de cea dinainte de ‘89, ajunsese la 30%.

Proiectele lui Ceauşescu sunt încă pe agenda publică

Lucrările la Canalul de irigaţii Siret-Bărăgan vor începe în luna martie a anului viitor, iar banii vin din fonduri europene a declarat, în cadrul emisiunii „Probleme la zi”, secretarul de stat la Ministerul Agriculturii, Sorin Moise.
El a adăugat că există şi alte lucrări de investiţii, 100 de milioane de euro fiind alocaţi pentru astfel de sisteme în zonele în care nu există infrastructuri de irigaţii. Agricultorii spun că seceta din acest an le-a afectat culturile şi există riscul ca multe din suprafeţele agricole să rămână nelucrate, pentru că pământul este uscat.

Canalul ar putea prelua 21.000.000 metri cubi de apă din bazinul Siretului, pe lângă cei 16.000.000 metri cubi preluați de Acumularea Călimănești, cel mai important baraj de pe râu. Asta ar elimina riscul unor viituri catastrofale, așa cum s-au înregistrat între 2005 și 2014.

Canalul Siret-Bărăgan ar proteja circa 130 km de diguri existente pe malul stâng al Siretului, dar si 130 km de diguri de pe malul drept, din județele Vrancea și Brăila se mai precizează în proiectul de oportunitate al acestei investiții.

Canalul Siret-Bărăgan, cu o lungime de 200 de kilometri şi numeroase ramificaţii, era planul lui Ceauşescu pentru salvarea agriculturii româneşti în momente de secetă precum cel cu care ne confrutăm în această perioadă. Lucrările au început în 1986 însă au fost sistate după revoluție.

Datele tehnice ale canalului

Lungimea: 198 de kilometri
Traseu: între acumularea Călimănești de pe Siret (Vrancea) și Lacul Dridu, situat la nord de București, pe râul Ialomița.
Lățimea: 57 m la suprafața apei, 20 de metri la fund.
Adâncimea: 7 metri
Viteza apei: un metru/secundă
Irigații: 520-700.000 de hectare