Numele oficial al COVID-19 ar trebui să fie modificat pentru a reflecta mutaţia virusului, iar pacienţilor cu simptome uşoare ar trebui să li se permită să stea în carantină la domiciliu, a declarat miercuri o importantă autoritate în domeniul medicinei chineze, potrivit Reuters.
Gu Xiaohong a declarat pentru ziarul de stat Beijing Daily că numele chinezesc al coronavirusului, care îl identifică ca fiind o boală care provoacă pneumonie, ar trebui schimbat pentru a defini un virus infecţios.
Abordarea Chinei în ceea ce priveşte COVID, care a pus accentul pe testarea pe scară largă şi pe introducerea în carantină a cazurilor pozitive în unităţi specializate, ar trebui să se schimbe de la „detectarea pasivă” la „prevenirea activă”, cu recuperare la domiciliu pentru cazurile uşoare.
Gu a spus că divizia de boli infecţioase a Asociaţiei de Medicină, pe care o conduce, a ajuns la un consens pentru a schimba modul în care este descris virusul.
Observaţiile sale sunt în concordanţă cu o atenuare recentă a tonului experţilor în domeniul sănătăţii şi al mass-mediei de stat din China faţă de COVID, în timp ce autorităţile au început să relaxeze cele mai stricte restricţii din lume privind COVID.
Cazuri tot mai puţine de Covid în România
Institutul Naţional de Sănătate Publică informează că, în săptămâna 28 noiembrie – 4 decembrie, 49,7% dintre cazurile de COVID-19 au fost înregistrate în Bucureşti, Cluj, Timiş, Bihor şi Braşov.
Potrivit Raportului săptămânal de supraveghere, 43,8% dintre cazurile confirmate au fost înregistrate la persoane nevaccinate anti-COVID. Dintre cei vaccinaţi care s-au îmbolnăvit, 44,9% erau fie imediat după vaccinare, fie la mai mult de şase luni de la ultima doză.
Covid, gripă, bronşiolită: o „triplă epidemie” fără precedent, cu evoluţie incertă, îngrijorează specialiştii
INSP precizează că 57,1% din totalul deceselor s-au înregistrat în Harghita, Iaşi, Neamţ, Argeş şi Buzău. Conform sursei citate, 73,3% din decesele înregistrate au fost la persoane nevaccinate.
De la începutul pandemiei de COVID-19 şi până în prezent, conform INSP, 86,5% din totalul deceselor au fost la persoane de peste 60 ani, iar 54,7% – la bărbaţi. 93,7% dintre cei decedaţi aveau cel puţin o comorbiditate asociată.