Vizitele lui Mihail Gorbaciov în România. Cum a fost primit fostul lider al URSS de Ceaușescu

Mihail Gorbaciov, ultimul lider al URSS, a vizitat România de trei ori. Prima dată a fost în mai 1987, apoi în iulie 1989, pe vremea lui Nicolae Ceaușescu, și a revenit în 2010, când președinte era Traian Băsescu. Ultima dată a vizitat țara noastră la invitaţia unei companii de presă pentru a participa la lansarea ziarului „Puterea“. Gorbaciov a mers atunci să ia masa de prânz cu 22 de invitați, printre care s-au numărat și Ion Ilescu și Emil Constantinescu.

Prima întâlnire a lui Gorbaciov cu Băsescu

Gorbaciov a venit prima dată în România între 25 și 27 mai 1987, la doi ani după ce a preluat conducerea Uniunii Sovietice. Întâlnirea cu acesta a fost de o importanță uriașă pentru Nicolae Ceaușescu, președintele Republicii Socialiste România la vremea respectivă. Din păcate pentru Ceauşescu, conducătorul sovietic a fost indignat de starea de îndoctrinare a românilor care l-au întâmpinat cu urale slugarnice: „Ceauşescu-Gorbaciov!”, „Ceauşescu-Pace!”. Preşedintele URSS avea să-l taxeze pe Ceauşescu, aşa cum reiese din stenogramele de la 4 iunie 1987, în care Gorbaciov prezintă Biroului Politic al CC al PCUS raportul asupra vizitei oficiale efectuate în România, stenograme publicate de „Adevărul”, în octombrie 2009.

Gafele lui Ceaușescu

După prima vizită în România, Mihail Gorbaciov povestea de sentimentul de indignare pe care l-a simțit față de propagandiștii regimului Ceaușescu.

„Când m-am apropiat de oameni, i-am întrebat: «Dar voi ştiţi şi alte cuvinte?». Ne-au dus la un magazin şi la o piaţă. Mi se spune că, după aceea, când am plecat de acolo, mulţimile s-au repezit să înşface tot. Ceauşescu s-a supărat foarte tare, când eu, în mod public, la o mare adunare, am vorbit  despre transparenţă, despre reformă, când mi-am permis să vorbesc în mod concret despre ceea ce facem noi în URSS. Acest lucru l-a scos din minţi. De aceea trebuie să ne comportăm cu el cu grijă, treptat, fără să ne grăbim, fără să exagerăm posibilităţile noastre, luând în considerare, totodată, faptul că în societatea românească se doreşte foarte mult apropierea de noi”.

Alte articole

Cum petreceau de Paște Nicolae și Elena Ceaușescu. Ce meniu aveau de sărbători și ce cerințe speciale respectau angajații lor

Nicu Ceaușescu dezvăluie scandalurile din familia dictatorială: „Țipau una la alta de se auzea afară. Se certau ca țațele de bloc”

Despre gafele lui Ceaușescu s-a vorbit și după cea de-a doua vizită a lui Gorbaciov în România. Conform declarațiilor făcute de Constantin Olteanu, ministru al Apărării Naționale din 1980 până în 1985, la sosirea lui Gorbaciov pe Otopeni aştepta o maşină adusă de la Moscova, care urma să îi ducă pe cei doi conducători spre Bucureşti. Ceauşescu, însă, a refuzat să se urce alături de Gorbaciov, folosind o scuză infantilă. „Gorbaciov l-a întrebat pe Ceauşescu: «Nu mergeţi în oraş? Mai rămâneţi?». Şi Ceauşescu a răspuns copilăreşte: «Eu mai rămân că mai am nişte treburi în zonă»” , îşi aminteşte Constantin Olteanu.

„Cel mai violent dialog dintre cei doi a fost cel din vila lui Drăghici, din cartierul Primăverii. Era vara lui 1989. Seara, Ceauşescu l-a adus pe Gorbaciov şi au vorbit ei acolo, între patru ochi, şi erau să se ia la bătaie, să intre gărzile peste ei să îi despartă”, a afirmat şi istoricul Alex Mihai Stoenescu.

Ulterior, Ceaușescu și Gorbaciov au mai avut o întâlnire oficială la Moscova, pe 4 decembrie 1989. Ceaușescu l-a invitat la vânătoare în România, dar a fost refuzat, așa cum a povestit liderul sovietic și în cartea sa de memorii publicată în 1995. „Ceauşescu m-a întrebat: «Îţi place să vânezi?». I-am răspuns că nici nu mai ştiam ce înseamnă asta”. Ceauşescu s-a întors în ţară extrem de iritat şi hotărât să continue rezistenţa în faţa schimbărilor iniţiate de URSS. Trei săptămâni mai târziu era executat la Târgovişte.

Născut pe 2 martie 1931, Mihail Sergheevici Gorbaciov a primit Premiul Nobel pentru Pace în 1990. A fost t ales Secretar General al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice la 11 martie 1985.  Avea 54 de ani şi devenea primul lider al Partidului născut după victoria Revoluţiei Bolşevice din 1917.

A fost considerat unul dintre liderii cu viziune liberală ai URSS, findcă a introdus în cadrul aşa-numitului program „Perestroika” reforme economice spectaculoase. „Perestroika” era acompaniată de „Glasnost”, cuvânt care s-ar traduce prin „transparenţă” şi viza deschiderea liderilor comunişti faţă de cetăţeni.

Citește și A murit Mihail Gorbaciov, fostul preşedinte al URSS. A fost liderul care a acceptat prăbuşirea blocului comunist

Citește și Mihail Gorbaciov a murit. Cum ar fi pus la cale fostul lider URSS asasinarea lui Nicolae Ceaușescu, în 1989