Vlad Alexandrescu şi-a dat demisia de la Ministerul Culturii

UPDATE Vlad Alexandrescu şi-a anunţat demisia pe Facebook

Domnule Prim-Ministru,

În fața rezistenței opace la schimbarea structurală pe care am încercat să o inițiez, să o dezvolt și să o pun în practică în instituțiile de cultură din România, în fața ostilității nedezmințite a aparatului refractar la regândirea modalităților de funcționare a instituțiilor publice de cultură, a relației dintre sectorul independent și cel public, vă prezint demisia mea.

În mandatul scurt pe care l-am avut, am fost preocupat în primul rând să redau Ministerului Culturii credibilitatea și importanța pe care administrația culturală trebuie să o aibă într-o societate europeană modernă. Punctual, am încercat o reorganizare a Institutului Național al Patrimoniului și am cerut criterii precise care să reglementeze restaurarea patrimoniului național, în situația urgentă a deteriorării lui accelerate. Am inițiat grupul de lucru pentru redactarea Codului Patrimoniului. Am creat primul mecanism de finanțare prin care Statul Român poate cumpăra opere de artă românească de pe piața liberă prin subscripție publică, iar cea dintâi operațiune din cadrul acestui mecanism este campania pentru achiziția lucrării „Cumințenia Pământului” a lui Constantin Brâncuși. Am cerut refacerea dosarului pentru înscrierea ansamblului Brâncuși de la Târgu Jiu în patrimoniul UNESCO. Am dat expresie așteptării a zeci de mii de români, înscriind situl arheologic și natural de la Roșia Montană în Lista Indicativă UNESCO. Am intervenit direct în șantiere, oprind distrugerea monumentelor istorice din Piața Romană din București și din Parcul Romanescu din Craiova. Am creat cadrul strategic pentru transformarea muzeelor românești din instituții pasive, în instituții deschise publicului, participative. Pentru prima oară în România, muzeele au fost alăturate sectoarelor creative, demarând, sub umbrela Guvernului, un proces amplu de identificare a soluțiilor inovatoare care să relaționeze comunitatea muzeală cu cea creativă.

În aria industriilor creative, a dialogului cu societatea civilă culturală, a implicării expertizei existente pentru revitalizarea și relansarea unor subiecte legate de spațiul cultural emergent, am constituit grupuri de lucru, platforme și modalități concrete și dinamice de consultare publică. Permanentizarea lor este necesară pentru consolidarea unei reforme efective în cultură.

De asemenea, am încercat să aduc o viziune nouă și să scot managementul instituțiilor publice de cultură dintr-o stare anchilozată și letargică.

În domeniul cinematografiei, am lansat un șantier vast menit să reechilibreze distanța dintre reușitele calitative ale cinematografiei românești în țară și în lume și disfuncționalitățile unui sistem administrativ și instituțional vetust și depășit de viteza excepțională de evoluție a sectorului. Peste câteva zile, la Cannes, urma să semnez, o nouă convenție între CNC-ul românesc și CNC-ul francez. De asemenea, concursul CNC va avea un nou regulament, iar sălile de cinema din România vor beneficia prin programul „Orașe europene” de o relansare a ideii de cinematografie de artă. Aceasta ilustrează doar o parte din marele șantier dedicat filmului derulat în mandatul meu.

Sistematizarea și predictibilizarea instrumentelor de susținere financiară ale Ministerului Culturii, consolidarea proiectelor prioritare (prin alocare directă), lansarea programelor de finanțare prin concurs de proiecte CultIN și ACCES și începerea unui proces de reformare a AFCN sunt alte fapte ale mandatului meu, în condițiile în care am preluat un minister în care o treime din posturi erau vacante și salariile sunt cele mai mici din întregul sistem central-administrativ.

Strategia culturală sectorială, legitimarea unor politici culturale pe termen lung au fost și ele pe agenda prioritară a mandatului.

În cele aproape șase luni de ministeriat, am întreținut o comunicare intensă, zilnică, cu spațiul public și partenerii instituționali, dorind astfel să transparentizez procesul decizional.

Am adus alături de mine oameni tineri, dinamici și persoane cu bogată expertiză profesională, cu certitudinea că echipa pe care am construit-o va pereniza, în domeniul public, dinamica reformei.

Presiunea timpului, resursele limitate și dorința de a da un semnal puternic în favoarea reformei au ajuns în acest moment să fie, din păcate, un handicap major pentru continuarea mandatului meu. Schimbări dictate doar de buna credință au dus la explozii instituționale neașteptate și la o situație intolerabilă la Opera Națională, una dintre instituțiile publice de cultură care s-au dovedit cel mai rezistente la o funcționare modernă, europeană. Această situație nu face decât să exemplifice o problemă gravă a sistemului, problemă pe care inerția și lipsa de acțiune consecventă nu o vor putea rezolva.

Domnule Prim-Ministru, mi-aș dori ca reformele pe care le-am inițiat să fie continuate.

Cred că, în situația în care forțe dintre cele mai retrograde, ostile schimbării, care se împotrivesc unor mecanisme firești de reînnoire și de întinerire a sectorului artistic și muzeal din România au devenit atât de sonore în spațiul public, reforma pe care am început-o este periclitată și, de aceea, depun în mâinile Dvs., domnule Prim-Ministru, mandatul meu de Ministru al Culturii.

Vlad Alexandrescu

 

Ministrul Vlad Alexandrescu nu a reuşit să gestioneze conflictul de la Opera Naţională Bucureşti şi au fost mai multe voci care i-au cerut demisia. Marţi, vicepremierul Vasile Dîncu a intervenit personal în situaţia de la ONB, având o întâlniri de peste 2 ore cu ambele „tabere” formate în cadrul instituţiei, pe de o parte orchestra, cântăreţii şi o mare parte a baletului, susţinuţi de colectivul tehnic şi administrativ, iar pe de altă parte balerinul Johan Kobborg, demisionar după ce a refuzat să colaboreze cu conducerea interimară numită de Vlad Alexandrescu şi după ce George Călin, singurul cu care a spus iniţial că poate colabora, a fost demis de două ori în două săptămâni, balerina Alina Cojocaru şi alţi balerini străini şi români din compartimentul balet al ONB.

Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Guvernului, a anunţat că săptămâna viitoare Corpul de Control al Guvernului va merge la Opera Naţională.

În ultimele două săptămâni, Opera Naţională Bucureşti a fost scena unor conflicte deschise între noua conducere, dirijorii Vlad Conta şi Tiberiu Soare, şi balerinul Johan Kobborg, care avea atribuţii de coordonare a Companiei de balet. Proaspăt numit în funcţia de director interimar al ONB, Tiberiu Soare a decis să şteargă din dreptul numelui lui Johan Kobborg de pe site-ul instituţiei funcţia de director al Corpului de balet, care, de altfel, nu există în organigramă.

După ce Johan Kobborg a anunţat că va pleca de la Operă, în aceste noi condiţii, ministrul Culturii Vlad Alexandrescu a decis să numească un alt interimar, pe dirijorul Vlad Conta, Tiberiu Soare fiind retrogradat în funcţia de adjunct. Mai mult, a anunţat crearea unei noi funcţii în organigramă, cea de director artistic al baletului.

Negocierile nu au reusit, însă, Johan Kobborg şi balerina Alina Cojocaru spunând că nu pot lucra decât cu George Călin ca director. Conflictul a culminat cu demisia lui Johan Kobborg şi cu o serie de proteste în faţa Operei Naţionale Bucureşti. Marţi seară, la protestul organizat de susţinătorii lui Johan Kobborg şi la care a participat chiar Alina Cojocaru, presa a relatat că ar fi existat voci care le-au strigat balerinilor străini „Afară din ţară”, iar pe fondul acestei situaţii, ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti şi-a exprimat, în trei mesaje publicate pe contul de Twitter, îngrijorarea faţă de situaţia de la Opera Naţională.

Miercuri, ministrul Culturii a luat o nouă decizie, aceea de a-l repune în funcţie pe fostul director interimar George Călin, context în care Johan Kobborg a acceptat să revină la Operă, dar alte câteva sute de angajaţi ai instituţiei au declanşat un protest spontan, cerând respectarea uneia dintre primele două decizii ale ministrului: Tiberiu Soare sau Vlad Conta. Minsitrul i-a convocat pe angajaţii ONB la discuţii pe 20 aprilie, însă nu a mai venit în faţa lor, motivând, ulterior, că a fost informat că la Operă ar avea loc o contramanifestaţie.

Vlad Alexandrescu a ajuns, însă, într-o vizită neanunţată, joi, şi a vorbit cu artiştii protestatari de la Opera Nationala Bucuresti (ONB), chiar în sala de spectacole. Cu cortina trasă, scena a fost locul unde ministrul a dat asigurări că va fi deschis la dialog, rugându-i, totodată, pe artişti, să lucreze împreună pentru prestigiul instituţiei. Ulterior, Alexandrescu a anunţat că a înţeles că nu îl poate menţine la conducerea ONB pe George Călin şi a precizat că această decizie fusese luată condiţionată de Johan Kobborg şi Alina Cojocaru.

Vineri, Johan Kobborg a transmis că şederea lui la Bucureşti nu depinde de numirea unei anumite persoane la conducerea instituţiei şi că este deschis negocierilor. Asta după ce însuşi ministrul Vlad Alexandrescu afirmase că a ales să-l repună în funcţie pe George Călin la cererea lui Johan Kobborg şi a Alinei Cojocaru.

Săptămâna trecută, două reprezentaţii Faltaff şi una a baletului „The Dream” au fost anulate pentru că ministrul Culturii nu a reuşit să gestioneze situaţia de la ONB. Duminică, după ce vicepremierul Vasile Dîncu a anunţat că va avea o întâlnire cu colectivul ONB, concertul de arii „Shakespeare şi muzica” a avut loc, conform programului, însă artiştii care au urcat pe scenă au purtat toţi banderole albe pe braţ, în semn de protest faţă de situaţia creată şi faţă de refuzul menţinerii la conducere a cuplului Soare – Conta.

Vicepremierul Vasile Dâncu s-a întâlnit cu angajaţii Operei Naţionale