Fost ministru al Sănătăţii în Guvernul condus de Dacian Cioloş, Vlad Voiculescu a reacţionat după ce primarul Gabriela Firea a anunţat că bucureştenii vor fi testaţi în masă pentru noul coronavirus, având prioritate persoanele de peste 65 de ani.
„Am citit cu întârziere în seara asta știrile: primărița Gabriela Firea spune că a vorbit dânsa cu profesor Streinu-Cercel ca toți bucureștenii de peste 65 de ani o să fie testați. La câteva minute, ministrul Sănătății Victor Costache plusează și ne spune că de fapt și el s-a sfătuit cu profesorul Streinu-Cercel și toți Bucureștenii vor fi testați.
La alte câteva minute, secretarul de stat Horațiu Moldovan ne liniștește: toate aglomerările urbane vor fi testate. Oare dânsul s-a sfătuit cu profesorul Streinu Cercel? Întreb, pentru că dacă s-a sfătuit și dânsul, înseamnă că totul este în regulă”, a scris Vlad Voiculescu, pe Facebook.
Voiculescu a ridicat mai multe semne de întrebare cu privire la capacitatea autorităţilor de a realiza testarea în masă pentru noul coronavirus.
„Cine va recolta (door to door, cum ne zice ministrul și primărița)? În cât timp? Cu ce protecție? Cine va procesa toate testele acestea (atât timp cât vorbim de RT-PCR, testele agreate de OMS) și pe ce aparate?”, s-a întrebat Vlad Voiculescu.
Fostul ministru al Sănătăţii este de părere că întreg procesul de testare a bucureştenilor ar putea dura patru ani.
„La capacitatea actuală, dacă testările ar începe mâine, s-ar termina prin 2024. Cu capacitate de testare dublată, prin 2022. Ne mai putem juca cu cifrele, desigur – doar că jucatul ăsta înseamnă oameni, echipamente și bani”, a precizat el.
De asemenea, Vlad Voiculescu e de părere că testarea în masă oferă doar o imagine de moment.
„De ce să testezi în masă? Testarea în masă a bucureștenilor îți dă o fotografie de moment (una disponibilă peste x luni/ani) – nu știi dacă cineva acum neinfectat nu se va infecta peste o ora sau o zi, nu știi dacă nu cumva a trecut deja prin infecție”, a afirmat fostul ministru.
1) Testarea pacienților spitalizați cu infecții respiratorii acute severe;
2) Testarea cazurilor de infecție respiratorie acută în spitale sau centre de îngrijire de lungă durată, testarea personalului de sănătate simptomatic, chiar și cu simptome ușoare;
3) Testarea pacienților cu infecții respiratorii acute sau boli asemănătoare gripei în ambulatoriile santinelă și în spitalele santinelă pentru a evalua circulația virusului;
4) Testarea persoanelor în vârstă cu afecțiuni medicale cronice și cei din centrele pentru vârstnici;
5) Dacă epidemia este locală și resursele permit, testarea tuturor pacienților cu infecție respiratorie.
Totodată, Voiculescu a amintit că „Uniunea Europeană și că țările ar trebui să își stabilească strategia de testare pe baza resurselor existente și prevăzute”.