Vladimir Putin a dat ordinul. Ultimatumul expiră în trei zile

Președintele rus Vladimir Putin așteaptă până pe 31 martie un raport al Cabinetului de Miniștri, al Băncii Rusiei și al companiei Gazprom privind schimbarea monedei de plată în ruble pentru livrările de gaz către țările considerate de Rusia „neprietenoase”, informează site-ul Kremlinului.

Cum va fi afectată România de decizia lui Putin de a cere plata contractelor în ruble. Virgil Popescu: „Nu se poate modifica unilateral”

„Guvernul Federației Ruse, împreună cu Banca Rusiei și societatea publică pe acțiuni Gazprom, să pună în aplicare un set de măsuri pentru modificarea monedei de plată pentru livrările de gaze naturale către țările Uniunii Europene și alte țări care au introdus măsuri restrictive împotriva cetățenilor Federației Ruse și a persoanelor juridice ruse, la rubla rusă”, se indică în document, relatează TASS.

Mihai Voropchievici, analiza matricei numerologice a lui Vladimir Putin: „Este dictatorul care îşi sapă singu groapa”. Când și cum îi va veni sfârşitul

Președintele rus așteaptă un raport cu instrucțiuni până pe 31 martie și apoi lunar.

Bursa din Moscova va relua luni tranzacţiile în regim normal, dar doar pentru o jumătate de zi

Banca centrală rusă a declarat că Bursa din Moscova va relua luni tranzacţiile cu acţiuni şi obligaţiuni ruseşti în regim normal, dar doar pentru o jumătate de zi, transmite Reuters. Şedinţa de tranzacţionare va dura de la 9:50 a.m. până la 1:50 p.m. ora Moscovei (06:50-10:50 GMT).

Piaţa rusă se redeschide treptat şi revine la normal după o suspendare cauzată de sancţiunile occidentale ample care au fost impuse după lansarea, pe 24 februarie, a ceea ce Rusia numeşte ”o operaţiune specială” în Ucraina.
Joia trecută, Rusia a reluat, parţial, unele tranzacţii cu acţiuni, după o pauză de aproape o lună. Vineri, acţiunile au scăzut în a doua zi de tranzacţionare, cu pierderi conduse de toperatorul aerian Aeroflot.

Nerezidenţii vor trebui totuşi să aştepte – acestora li se va interzice vânzarea acţiunilor şi a obligaţiunilor OFZ în ruble până la 1 aprilie. A fost menţinută şi interdicţia vânzării în lipsă.

Războiul din Ucraina remodelează violent piaţa mondială a energiei. Petrolul şi gazele din Rusia sunt principalul factor

În timp ce majoritatea traderilor ocolesc ţiţeiul rusesc în urma invaziei Ucrainei, temându-se pentru propria reputaţie sau de impactul sanc­ţiunilor, rafinăriile chineze cumpără discret ţiţei rusesc ieftin, scrie Bloomberg.

Spre deosebire de rafinăriile petroliere de stat din India, care au emis o serie de oferte pentru ţiţeiul rusesc, traderii spun că procesatorii de stat chinezi negociază în privat. Rafinăriile independente ale ţării acţionează în mod similar.

În schimb, două anunţuri de la finalul săptămânii trecute eviden­ţia­ză determinarea Europei şi Statelor Unite să limiteze dependenţa de energia rusească.

Statele Unite au anunţat că intenţionează să livreze cel puţin 15 miliarde de metri cubi de gaze naturale lichefiate către UE în acest an împreună cu alţi furnizori, iar Germania s-a angajat să scape aproape în întregime de dependenţa de gazele ruseşti până la mijlocul anului 2024, potrivit Financial Times.

Ministrul german al economiei Robert Habeck a anunţat că ţara sa poate fi independentă aproape co­mplet de gazele ruseşti chiar de la înce­putul verii anului 2024. Germania vizează de asemenea să devină independentă de cărbunele rusesc până în toamnă şi să-şi înju­mătăţească dependenţa de petrolul rusesc până la finalul acestei veri.

Angajamentul SUA nu specifică ce proporţie din volumele adiţionale de gaze va proveni direct din America sau din alte ţări, evidenţiind difi­cultatea de a creşte rapid capa­citatea şi de a redirecţiona contractele de pe piaţa energiei.

Pe termen mai lung, odată ce UE îşi va fi dezvoltat infrastructura GNL pentru a aduce gaze americane, li­vră­rile ar putea veni mai direct din America. UE doreşte să-şi reducă dependenţa de energia rusească cât mai rapid posibil.

Din Germania, ministrul economiei a declarat că de la invazia Ucrainei guvernul ţării sale şi-a redus dependenţa de importurile ruseşti de cărbune de la 50% la 25%, de gaze de la 55% la 40% şi de petrol de la 35% la 25%.

Potrivit JPMorgan, războiul din Ucraina este, pe lângă preţurile ridicate, unul din factorii care duc la distrugerea cererii de petrol la nivel mondial, notează Bloomberg.

Războiul din Ucraina, împreună cu sancţiunile împotriva Rusiei şi răspândirea omicron în China au un impact şi mai direct asupra cererii de petrol decât preţurile ridicate, potrivit băncii.

Aceasta şi-a redus estimarea privind cererea din T2 cu 1,1 milioane de barili pe zi şi perspectivele pentru ultimele trimestru cu 500.000 de barili. Revizuirile sunt concentrate în Europa, care rămâne epicentrul şocului geopolitic, arată aceasta.