Vladimir Putin a decis ca fluxurile de gaze prin conducta Nord Stream 1 să fie oprite în totalitate miercuri, 31 august. În urmă cu câteva zile, Gazprom a confirmat că singurul compresor rămas în conductă are nevoie de reparații și că va fi deconectat între 31 august și 2 septembrie.
Anunțul a stârnit noi temeri legate de o închidere totală, în timp ce țările europene se grăbesc să se asigure că au suficientă energie pentru a trece iarna. Luna trecută, a existat o perioadă de întreținere de zece zile în timpul căreia a apărut amenințarea unei crize energetice majore în Germania.
Multe orașe germane au introdus deja măsuri de raționalizare a energiei pentru a economisi kilowați, în contextul în care se anunță scenarii de penurie de gaz. Gazoductul Nord Stream 1 funcționează deja la doar 20% din capacitatea sa, scrie Energy Live News.
Gazprom, gigantul rusesc de stat din domeniul gazelor naturale, reduce și mai mult livrările de gaze către grupul francez Engie, sporind astfel îngrijorările legate de aprovizionarea cu energie a Europei, în timp ce gazoductul Nord Stream 1 este închis pentru întreținere.
Engie a declarat că a fost informat de Gazprom la 30 august că reducerea va avea loc imediat. Acesta nu a oferit detalii despre natura disputei cu Gazprom.
Livrările de gaz rusesc au fost deja reduse substanțial de când Vladimir Putin a lansat războiul neprovocat împotriva Ucrainei la sfârșitul lunii februarie.
„Este foarte clar că Rusia folosește gazul ca pe o armă de război și trebuie să ne pregătim pentru cel mai rău scenariu, cel al unei întreruperi complete a livrărilor”, a declarat ministrul francez al Tranziției Energetice, Agnes Pannier-Runacher, la postul de radio francez Inter.
„Engie și-a asigurat deja volumele necesare pentru a-și respecta angajamentele față de clienții săi și propriile cerințe și a pus în aplicare mai multe măsuri pentru a reduce semnificativ orice impact financiar și fizic direct care ar putea rezulta dintr-o întrerupere a livrărilor de gaze de către Gazprom”, a precizat Engie în comunicatul său, citat de Radio Free Europe.
Franţa acuză Rusia că foloseşte gazul drept ”armă de război”
Franţa a acuzat, marţi, Moscova că foloseşte alimentarea cu energie drept ”armă de război”, în contextul în care gigantul energetic rus Gazprom a redus livrările către una dintre principalele sale utilităţi şi se pregăteşte să oprească fluxurile din gazoductul către Germania, relatează Reuters.
”În mod extrem de clar, Rusia foloseşte gazul ca armă de război şi trebuie să ne pregătim pentru cel mai rău caz de întrerupere completă a aprovizionării”, a declarat ministrul francez pentru Tranziţia Energetică, Agnes Pannier-Runacher, la radioul France Inter.
Ea a făcut aceste declaraţii după ce compania franceză Engie a anunţat că va primi mai puţin gaz de la Gazprom de marţi din cauza unei dispute contractuale nespecificate. Europa fusese deja înştiinţată că livrările vor fi limitate, deoarece Gazprom opreşte livrarea gazelor prin gazoductul Nord Stream 1 către Germania de miercuri până vineri pentru întreţinere.
Premierul francez Elisabeth Borne a cerut, luni, companiilor să elaboreze planuri de economisire a energiei până luna viitoare, avertizând că acestea vor fi afectate primele dacă Franţa este obligată să raţionalizeze gazele şi electricitatea.
Guvernele europene se străduiesc să răspundă la creşterea costurilor energiei pentru întreprinderi şi gospodării şi să găsească alternative la sursele de gaze naturale ruseşti pentru a le stoca pentru iarnă.
Miniştrii europeni ai Energiei vor organiza o întâlnire de urgenţă pe 9 septembrie pentru a discuta despre criza energetică. Germania este dispusă să ia în considerare un plafon al preţului la gaz, au relatat marţi mai multe ziare italiene, citând un mesaj text trimis de ministrul german al Economiei miniştrilor europeni ai Energiei.
Un purtător de cuvânt al Ministerului Economiei a spus că Germania va discuta despre soluţii pentru preţurile mari ale gazelor la reuniunea miniştrilor Energiei, dar nu a oferit mai multe detalii.
Premierul italian Mario Draghi, fostul şef al Băncii Centrale Europene, a făcut presiuni pentru impunerea unui plafon al preţurilor şi a cerut măsuri pentru separarea costului energiei electrice de preţul gazului.
O astfel de acţiune ar permite gospodăriilor europene să beneficieze de energia electrică produsă din surse mai ieftine, precum sursele regenerabile.
Compania Wien Energie, deţinută de oraşul austriac Viena, a cerut ajutor guvernului federal în weekend, iar oraşul a identificat o ”nevoie acută de finanţare” de 6 miliarde de euro.