Vladimir Putin a stabilit vineri, de facto, capitularea Ucrainei drept condiţie a unor negocieri de pace. Reacţia lui Zelenski

UPDATE. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins vineri „ultimatumul” de tip „hitlerist” al lui Vladimir Putin, care a pus drept condiţie pentru negocieri de pace o capitulare de facto a Ucrainei, relatează AFP şi Reuters.

Propunerea de încetare a focului din partea lui Vladimir Putin este un ultimatum în care nu se poate avea încredere, a subliniat vineri Volodimir Zelenski într-un interviu pentru canalul de ştiri SkyTG24 din Italia, acordat în marja summitului G7.

Zelenski a declarat că el crede că Putin nu îşi va opri ofensiva militară, chiar dacă cererile sale de încetare a focului ar fi îndeplinite. „Acestea sunt mesaje de ultimatum care nu sunt diferite de mesajele din trecut”, a arătat liderul ucrainean.

„El nu se va opri”, a spus Zelenski despre Putin, făcând o paralelă cu campania expansionistă a lui Adolf Hitler înainte de izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial. „Este acelaşi lucru pe care îl făcea Hitler când a spus ‘Daţi-mi o parte din Cehoslovacia şi o lăsăm aşa’, dar nu, acestea sunt minciuni (…) De aceea nu trebuie să avem încredere în aceste mesaje”, a avertizat Zelenski.

Alte articole

Planul de pace al lui Trump. Propunerea de nerefuzat pe care președintele ales al SUA vrea să i-o facă lui Putin

Rusia încearcă să manipuleze influenceri în Franţa, avertizează ministrul francez de Externe, dând ca exemple alegerile din România şi Moldova

Putin a declarat într-un discurs ţinut mai devreme în cursul zilei că Rusia va pune capăt războiului din Ucraina dacă Kievul va fi de acord să renunţe la ambiţiile sale de a adera la NATO şi dacă va ceda în întregime cele patru provincii din sud-estul Ucrainei ( Doneţk, Luhansk, Herson şi Zaporojie) anexate ilegal de Moscova în toamna anului 2022, dar pe care Rusia nu le controlează în totalitate.

Deşi armata rusă are iniţiativa pe frontul ucrainean în ultimele luni, aceasta a suferit pierderi considerabile în ultimii doi ani şi nu reuşeşte să obţină un avantaj decisiv.

În septembrie 2022, Kremlinul a proclamat anexarea a patru regiuni din estul şi sudul Ucrainei, pe lângă Crimeea în 2014.

Vladimir Putin a insistat vineri că Ucraina trebuie să predea toate aceste teritorii Rusiei, deşi Moscova nu le ocupă decât parţial şi luptele continuă să facă ravagii.

Liderul rus a criticat de asemenea summitul de pace organizat de Ucraina în Elveţia, de la care Rusia a fost exclusă. Summitul are loc sâmbătă şi duminică, iar Kievul speră că cele aproximativ 90 de delegaţii participante, în pofida absenţei în special a Chinei, vor ajunge la un consens pentru a spori presiunea asupra Kremlinului. Vladimir Putin a denunţat o „manevră de deturnare a atenţiei tuturor” de la adevăratele responsabilităţi în acest conflict, care, în opinia sa, sunt cele ale Ucrainei şi ale Occidentului.

ALTE REACŢII ŞI IRONIILE LUI LAVROV

Ucraina, Statele Unite şi NATO au respins imediat aceste condiţii din partea liderului de la Kremlin.

Mihaïlo Podoliak, consilier al preşedinţiei ucrainene, a insistat că cererile Rusiei „contravin bunului simţ” şi „încalcă dreptul internaţional”.

La rândul său, Ministerul ucrainean de Externe a denunţat aceste „declaraţii manipulatoare” şi a subliniat că Vladimir Putin le-a făcut în ajunul summitului din Elveţia deoarece „Rusia se teme de o pace reală”.

Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a cărui ţară este principalul susţinător militar şi financiar al Kievului, a declarat că Putin „nu este în măsură să dicteze Ucrainei ce trebuie să facă pentru a obţine pacea”.

În fine, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a considerat că liderul rus nu acţionează cu „bună-credinţă”.

Şeful diplomaţiei ruse i-a ironizat, spunând că „cei cu urechi îl vor auzi (pe Putin) şi cei cu creier îl vor înţelege. Dar nu sunt sigur că aceste organe ale corpului uman funcţionează corect” în Occident, a comentat Serghei Lavrov la televiziunea rusă.

Preşedintele rus Vladimir Putin a stabilit vineri, de facto, capitularea Ucrainei drept condiţie a unor negocieri, cu o zi înainte de un summit în Elveţia, consacrat mijloacelor de a se ajunge la o pace, de la care Rusia a fost exclusă, relatează AFP.

Liderul de la Kremlin, a cărui armată a preluat iniţiativa pe câmpul de luptă împotriva forţelor ucrainene care duc lipsă de oameni şi muniţie, cere ca Kievul să-şi abandoneze ambiţia de a adera la NATO şi să-şi retragă forţele din regiunile ucrainene Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie.

”Imediat ce Kievul (…) va începe retragerea efectivă a trupelor şi ce va notifica abandonarea planului său de aderare la NATO, noi vom da imediat, în acelaşi minut, ordinul încetării focului şi începerii negocierilor”, le-a spus Vladimir Putin cadrelor Ministerului rus de Externe.

El a subliniat din nou că vrea o Ucraină ”neutră, nealiniată. fără arme nucleare, demilitarizată şi denazificată”.

Aceste revendicări constituie de facto o cerere de capitulare a Ucrainei, al cărei obiectiv este să-şi restabilească integritatea teritorială şi să-şi menţină suveranitatea.

DEZVALUIRI! Ucraina se pregătește să blocheze total importurile de produse petroliere din România livrate pe apă! Niciun vapor sub pavilion româneasc nu va mai avea voie sa transporte țitei în Ucraina! Cum a ajuns UKRNAFTA, o firma influentă din Ucraina, să dicteze aceasta strategie politicienilor corupți!

Moscova deţine iniţiativa pe front, însă armata rusă, care a suferit pierderi considerabile de doi ani, nu reuşeşte să străpungă liniile ucrainene şi să obţină un avantaj decisiv în Ucraina.

Kremlinul a proclamat încă din septembrie 2022 anexarea a patru regiuni în sudul şi estul Ucrainei, în afară de cea a Crimeei, în 2014.

Vladimir Putin a insistat vineri asupra faptului că Ucraina ar trebui să predea Rusia toate aceste teritorii, în pofida faptului că Moscova le ocupă doar parţial şi că în ele se poartă lupte crâncene.

Preşedintele rus a denigrat summitul păcii, de la care Rusia a fost exclusă, prevăzut în Elveţia sâmbătă şi duminică, la iniţiativa Ucrainei.

Kievul speră ca cele 90 de delgaţii prezente să ajungă la un consens în vederea creşterii presiunilor asupra Rusiei şi izolării acesteia.

Putin a respins o ”stratagemă de detunare a atenţiei întregii lumi” de la adevăraţii responsabili ai conflictului, adică, în lectura sa, Ucraina şi Occidentul.

Incident la graniţa NATO. Un avion militar rus a încălcat spaţiul aerian al Finlandei

Mihailo Podoliak, un consilier al preşedinţiei ucrainene, a subliniat că revendicările ruse se ”lovesc de bunul simţ” şi constiuie ”o ofensivă împotriva dreptului internaţional”.

Vladimir Putin a denunţat şi decizia de joi a G7 de a garanta un împrumut în valoare de 50 de miliarde de dolari destinat Ucrainei cu viitoarele dobânzi ale activelor ruseşti blocate de la începutul ofensivei ruse.

”Ţările occidentale au îngheţat o parte a activelor ruseşti şi a rezervelor de devize. Iar acum ei se gândesc la o bază juridică prin care să şi le însuşească definitiv”, a declarat el, ”chiar dacă înfrumuseţăm lucrurile, furtul rămâne furt şi nu va rămâne nepedepsit”.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a apreciat că este ”corect ca Rusia să fie cea care plăteşte”, dar a cerut G7 să confişte pur şi simplu active ale Băncii centrale a Rusiei în valoare de 300 de miliarde de euro, îngheţate de Occident de doi ani, lucru pe care aceştia refuză să-l facă din motive juridice.

Preşedintele rus a făcut o dezvăluire-surpriză despre obiectivele primelor zile ale asaltului, după ce a spus întotdeauna că ofeniva sa nu viza să cucerească teritoriu ucrainean.

Vineri, el a declarat că unul dintre obiectivele sale era să cucerească Mariupolul, un oraş portuar care a fost suspus unui asediu înfiorător în 2022, şi că altul era să oblige Ucraina să-i cedeze un pod terestru prin sudul ţării pentru a lega Rusia şi Crimeea anexată.

Putin a declarat că ”nu a exclus” să lase Kievului suveranitatea în sudul ţării, ”cu condiţia însă ca Rusia să dispună de o legătură solidă cu Crimeea”.

El a povestit că această revendicare a fost notificată la 5 martie 2022 unui oaspete de marcă, care-şi propunea serviciile de mediator.

Preşedintele rus nu a dezvăluit numele acestui responsabil, însă, în acea zi, premierul israelian de la acea vreme, Naftali Bennett, s-a aflat la Kremlin.