Vladimir Putin ameninţă România şi cere retragerea trupelor NATO din Europa de Est. Negocieri dure cu SUA

Vladimir Putin a discutat la Kremlin cu Aleksandr Lukaşenko, preşedintele Belarusului, despre negocierile cu SUA şi NATO pe tema garanţiilor de securitate.

„Am discutat despre situaţia legată de propunerile adresate de Rusia Occidentului, principalele solicitări fiind oprirea extinderii NATO, refuzul de a instala sisteme militare ofensive în apropierea frontierelor Rusiei şi revenirea la capabilităţile militare NATO şi la infrastructura militară din Europa din anul 1997, când a fost semnat Tratatul Rusia-NATO”, a declarat Vladimir Putin, citat de agenţia RIA Novosti.

Citeşte şi: Nouă demonstraţie de forţă a Rusiei. Putin participă sâmbătă la exerciţiile nucleare cu rachete balistice şi de croazieră

Potrivit Mediafax, preşdintele rus i-a prezentat lui Lukaşenko stadiul negocierilor cu Statele Unite şi cu NATO şi a subliniat că subiectul garanţiilor de securitate este de interes inclusiv pentru Belarus.

„Rusia este pregătită să urmeze direcţia negocierilor, cu condiţia ca toate problemele să fie analizate integral, fără a fi separate principalele propuneri ale noastre. Obţinerea garanţiilor reprezintă o prioritate absolută pentru Rusia”, a subliniat liderul de la Kremlin.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, şi-a exprimat interesul pentru o nouă întâlnire cu secretarul de Stat american, Antony Blinken, pentru continuarea negocierilor Rusia-SUA pe tema garanţiilor de securitate. De altfel, Blinken a propus încă de joi organizarea unei întrevederi la Geneva, în contextul eforturilor diplomatice pentru evitarea unui conflict militar în Ucraina şi pentru continuarea negocierilor pe tema garanţiilor de securitate.

Citeşte şi: Criza din Ucraina. Războiul se amână, Rusia acceptă o nouă rundă de negocieri cu SUA

Vladimir Putin ameninţă România şi cere retragerea trupelor NATO din Europa de Est. Rusia nu e de acord cu baza de la Deveselu

Rusia a transmis SUA că insistă pentru oprirea extinderii NATO pentru stabilirea unor măsuri de control al armamentului.

„Noi considerăm că partea americană nu a oferit un răspuns constructiv privind elementele fundamentale ale proiectului de tratat cu Statele Unite elaborat de partea rusă în privinţa garanţiilor de securitate”, a transmis Ministerul de Externe de la Moscova.

Rusia a subliniat că se opune „Declaraţiei Summitului NATO de la Bucureşti” (2008), prin care Alianţa Nord-Atlantică oferea perspective privind admiterea Ucrainei şi Georgiei.

Moscova reafirmă că se opune instalării de baze militare pe teritoriile fostelor state sovietice care nu sunt membre NATO, contestând şi instalarea de sisteme militare, inclusiv de atac, în ţări care au devenit membre NATO după anul 1997.

În ianuarie, Rusia a cerut formal revenirea la arhitectura de securitate din anul 1997.

„Este vorba despre retragerea trupelor străine, a echipamentelor şi armamentului, precum şi de alte măsuri în sensul restabilirii configuraţiei din 1997 în cazul ţărilor care nu erau membre NATO în acel moment, iar aici sunt incluse Bulgaria şi România”, a anunţat Ministerul de Externe de la Moscova.

Rusia a amintit că a semnat în mai 1997 cu NATO Tratatul fondator privind Relaţiile, Cooperarea şi Securitatea, un act care stabilea că cele două părţi „nu se consideră adversare” şi prin care erau definite „mecanisme de consultare, cooperare, proceduri decizionale comune şi acţiuni comune”.

Ungaria, Polonia şi Cehia au aderat la NATO în 1999, urmate de România, Bulgaria, Letonia, Lituania, Estonia, Slovacia şi Slovenia în 2004. Albania şi Croaţia au devenit membre NATO în 2009, Muntenegru în 2017 şi Macedonia de Nord în 2020.

De cealaltă parte, NATO a propus Moscovei inclusiv un acord pentru efectuarea de inspecţii reciproce, chiar şi în bazele antibalistice NATO din România şi Polonia. O altă propunere se referă la modalităţi de evitare a riscurilor incidentelor între nave militare NATO şi ruse în Marea Neagră.

Administraţia Vladimir Putin a criticat de nenumărate ori iniţiativa SUA de a instala elemente antirachetă, în cadrul NATO, în Baza Deveselu din România şi în Polonia, acuzând că aceste sisteme pot fi utilizate inclusiv în scop ofensiv.