Vladimir Putin, în Crimeea. Preşedintele rus laudă securitatea energetică oferită regiunii

Vladimir Putin a inaugurat două centrale electrice construite de Rusia în Crimeea, pentru a oferi „securitate energetică” acestei peninsule ucrainene, la cinci ani după anexarea acesteia, salutată atunci de majoritatea ruşilor, dar pe care Kievul şi Occidentul continuă să o denunţe, relatează AFP, citat de news.ro.

La Sevastopol, un important port în Crimeea la Marea Neagră, preşedintele rus a condus luni o ceremonie de inaugurare a unei centrale şi a inaugurat-o prin videoconferinţă pe cealaltă, la Somferopol, capitala regiunii.

Cele două structuri, ale căror blocuri energetice au fost lansate în 2018, urmează să funcţioneze de-acum „la putere deplină”, şi-a exprimat el satisfacţia, salutând „un pas important” către consolidarea „securităţii energetice a peninsulei”.

Crimeea era aproape total dependentă de restul Ucrainei înainte de anexare, iar pene de curent atribuite de Moscova unor sabotaje au determinat Rusia să investească masiv în modernizarea infrastructurilor.

Alte articole

Rusia susține că nu a cerut SUA retragerea trupelor NATO din Europa de Est

Cristian Diaconescu revine cu precizări, după ce a dat de înțeles că Rusia ar fi cerut revenirea României în sfera sa de influență

Putin a inaugurat mai întâi, cu mare pompă, în mai, la volanul unui camion, un pod construit cu cheltuieli mari cu scopul de a lega peninsula de teritoriul rus prin Strâmtoarea Kerci.

„Data de 18 martie este o zi remarcabilă pentru Sevastopol, pentru Crimeea şi pentru ţară”, a subliniat Putin.

El a participat apoi la o întâlnire cu reprezentanţi ai societăţii civile, între care lideri religioşi şi reprezentanţi locali. „Este o nouă etapă în istoria Rusiei, pentru că ea ne-a arătat nouă înşine şi lumii întregi că Rusia ştie să se iubească şi să-şi apere interesele”, a declarat el această întâlnire.

Celebrări vaste au fost organizate în Rusia cu ocazia aniversării anexării, în urma intervenţiei forţelor speciale ruse şi unui referendum, contestat de comunitatea internaţională. Anexarea a avut loc după instalarea la putere, la Kiev, a unui guvern prooccidental, în urma revoltei din Piaţa Maidan.

La Simferopol, steaguri ruse fluturau, iar mijloacele de transport public şi vitrinele magazinelor afişau sloganul „A cincea aniversare a întoarcerii Crimeei la ţara sa natală”.

Preşedintele rus şi-a încheiat ziua în Crimeea apărând pe scena unui concert. El a salutat locuitorii peninsulei, care au „votat cu toţii pentru această decizie istorică”, comparându-le gestul cu cele ale „combatanţilor Armatei Roşii la începutul Marelui Război Patriotic”.

Trecerea oficială a Crimeei sub control rus, la 18 martie 2014, este considerată o „alipire” în Rusia şi denunţată drept o „anexare ilegală” de către Ucraina şi majoritatea comunităţii internaţionale. Această decizie a antrenat sancţiuni dure europene şi americane care au afectat dur economia rusă.

„Există o înţelegere tot mai mare în lume potrivit căreia Crimeea este o parte a Rusiei şi va fi mereu”, a dat asigurări preşedinta Consiliului Federaţiei (Camera superioară a Parlamentului rus), Valentina Matvienko, într-un material publicat în cotidianul Izvestia.

„Crimeea va fi înapoiată Ucrainei. Vom face tot ceea ce putem pentru a ne asigura de acest lucru cât mai rapid posibil”, a declarat duminică preşedintele ucrainean Petro poroşenko.

Diplomaţia ucraineană a denunţat, într-un comunicat, o vizită a preşedintelui rus care „încalcă suveranitatea teritorială a Ucrainei”.

La Bruxelles, NATO a denunţat o consolidare „în curs” a dispozitivului militar rus în Crimeea şi în regiunea Mării Negre.

„Aceşti ultimi cinci ani au fost marcaţi de o atmosferă a terorii, deschisă sau disimulată, împotriva celor care locuiesc în Crimeea, prin încălcarea dreptului internaţional”, a declarat pentru AFP ministrul ucrainean de externe Pavlo Klimkin.

Tătarii din Crimeea, o comunitate musulmană care se opune în majoritatea sa anexării peninsulei, sunt supuşi unor puternice presiuni din partea autorităţilor ruse. Adunarea lor, Medjlis, a fost interzisă şi clasificată „organizaţie teroristă”, iar portul de televiziune al acestei minorităţi a fost închis.