„Actuala criză din cadrul UE nu este doar financiară, ci şi politică, manifestându-se prin tendinţe separatiste, mai ales în ţările est-europene. Este vorba în principal de zona Balcanilor, unde separatismul a luat forma specifică, de natură etnică”, explică Vocea Rusiei, în ediţia online.
„În Europa de Est, separatismul se manifestă la nivelul etniilor şi teritoriilor. Albanezii, nu doar cei din Kosovo, joacă rolul cel mai important. Liderii albanezi macedoneni ar vrea să divizeze partea bulgară a regiunii Macedonia într-un sector albanez şi unul bulgar. Aceste idei sunt împărtăşite de etnicii albanezi din Grecia. Premierul Ungariei, Viktor Orban, doreşte restabilirea frontierelor fostei Austro-Ungarii”, adaugă publicaţia rusă.
„Preşedintele român, Traian Băsescu, vrea să reanexeze Moldova prin oferirea de paşapoarte româneşti cetăţenilor moldoveni. Cei de la Budapesta şi de la Bucureşti sunt nemulţumiţi de rezultatele celor două războaie mondiale, în special din punctul de vedere al frontierelor. Iar exemplele pot continua”, subliniază Vocea Rusiei.
Precedentul este separatismul terorist din Kosovo, susţinut de NATO şi UE, afirmă Anna Filimonova, analist la Institutul de Studii Slavone al Academiei de Ştiinţe din Rusia. „Pentru Europa, ameninţarea teroristă provine în principal de pe teritoriul cvasi-statului Kosovo. Aceste probleme trebuie rezolvate pe cale diplomatică, în cadrul dreptului internaţional”, explică experta.