Voinea, BNR: Legea dării în plată va duce la scăderea preţurilor caselor cu cel puţin 10%. Vezi şi consecinţele negative

„În ceea ce priveşte avuţia netă, aceste calcule sunt prezentate de Banca Naţională a României în rapoartele privind stabilitatea financiară. Avuţia se compune din active financiare şi active nefinanciare, iar principalul activ nefinanciar este o proprietate imobiliară sau mai multe. Această lege, dacă se aplică, evident va avea impact asupra pieţei imobiliare. Cel puţin pe termen scurt, va avea loc o scădere a preţurilor. Noi am estimat-o, în mod conservator, la 10%. Chiar şi la o astfel de scădere, conservatoare, avuţia netă a populaţiei scade cu 6,3%, respectiv cu aproape 60 de miliarde de lei. Asta înseamnă, la o gospodărie medie formată din 2,9 persoane în România, aproape 2.000 de euro pe gospodărie scăderea avuţiei nete, atât a celor care au luat credit, cât şi a celor care nu au luat, dar şi a celor care vor să ia un credit, dar valoarea garanţiei pe care o pot aduce ei tocmai a scăzut cu 2.000 de euro”, a explicat miercuri Liviu Voinea, la prezentarea Raportului de ţară pentru România al Comisiei Europene.

Citeşte şi: Mugur Isărescu: Prima Casă nu are ce căuta în Legea dării în plată

Potrivit acestuia, consecinţele Legii dării în plată pot pune risc sistemic asupra sectorului financiar, a debitorilor şi deponenţilor, vor genera necesitatea unui avans mai mare, dobânzi mai mari, un număr mai mare de ani necesari pentru a economisi bani pentru plata avansului, posibile pierderi din partea deponenţilor, erodarea incluziunii financiare în sensul în care accesul la creditare se reduce pentru cei cu venituri mici, dar şi impact asupra avuţiei naţionale, scrie Agerpres.

În plus, în opinia oficialului BNR, legea va avea consecinţe negative pentru sistemul bancar, pentru Guvern şi pentru întreaga economie, din cauza scăderii consumului.

Alte articole

Anunţul BNR despre banii românilor după ce România are a noua lună la rând cele mai mari preţuri din UE

Alertă de la BNR privind banii cash. Ce trebuie să ştie românii care preferă numerarul

Liviu Voinea a prezentat şi poziţia Comisiei Europene pe această temă, cuprinsă în Raportul de ţară pentru România.

„Iată ce scrie în raport: această propunere de lege privind darea în plată nu transpune Directiva 17/2014, pentru că acolo darea în plată are caracter voluntar, nu obligatoriu, ridică întrebări cu privire la aplicarea retroactivă, cu privire la aplicarea nediferenţiată, cu privire la disciplina de plată şi sentimentul investitorilor cu privire la activitatea de creditare pe viitor, spune că generează risc sistemic şi afectează stabilitatea financiară. Aceasta este poziţia CE. Comunicarea de ieri (marţi — n. r.) către Parlamentul European, Consiliu, BCE şi Eurogrup, spune la capitolul pentru România că sectorul bancar este bine capitalizat şi lichid, dar anumite iniţiative legislative care se discută în prezent pun un risc privind stabilitatea sa”, a mai spus Voinea.

În altă ordine de idei, viceguvernatorul BNR a susţinut că nu cei cu credite în valută au avut cel mai mult de suferit în ultimii zece ani, ci cei care s-au împrumutat în lei.

„Să luăm acelaşi credit pe care l-a luat un cetăţean în 2006, de 60.000 de euro, în lei, în euro şi în franci. În primii 10 ani de la accesarea unui astfel de credit, cel mai mult au avut de plătit cei care au luat un astfel de credit în lei, nu în franci. Da, este adevărat, pe următorii 20 de ani cei care au luat în franci, în condiţiile actuale de piaţă vor plăti mai mult în cele din urmă. Dar, în trecut, din 2006 până în prezent, cel care a luat în lei a plătit mai mult decât cel care a luat în euro şi chiar mai mult decât cine a luat în franci. În acest sens, nu cred că putem discrimina şi să ne referim neapărat la creditele în valută ca fiind unul din motivele pentru care vine această lege”, a precizat Voinea.