Vom avea valuri de căldură tot mai intense. Provocări majore pentru ţara noastră în aşteptarea primei ierni mai serioase din ultimii ani

România resimte din plin aceste schimbări prin intensificarea valurilor de căldură şi prin creşterea suprafeţelor afectate de seceta extremă, se arată într-un raport făcut public de InfoClima.

Recent, ONU a lansat un nou avertisment că dacă nu se vor lua măsuri drastice temperatura globală va creşte cu peste 3 grade până la sfârşitul acestui secol.

„Aproape jumătate din zilele anului au depăşit pragul de 1,5°C stabilit prin Acordul de la Paris, semnalând direcţia alarmantă în care se îndreaptă climatul, cu impact profund asupra ecosistemelor şi societăţii. România resimte deja aceste schimbări prin intensificarea valurilor de căldură în ultimele şapte decenii. Între 1950 şi 2023, durata şi frecvenţa acestora au crescut semnificativ, majoritatea regiunilor înregistrând prelungiri de 10-15 zile, iar sud-vestul şi estul ţării peste 25-30 de zile. Proiecţiile indică o continuare a acestui trend până la sfârşitul secolului, afectând sănătatea publică şi economia”, menţionează autorii raportului citat, într-un rezumat al lucrării.

Potrivit fizicianului Bogdan Antonescu, unul dintre autorii raportului despre schimbările climatice din România, creşterea temperaturii medii globale cu aproximativ 1.2 grade Celsius, fără precedent, a dus la schimbarea caracteristicilor valurilor de căldură.

Alte articole

Haos pe DN1, spre Predeal. Mașini și TIR-uri blocate în trafic din cauza zăpezii VIDEO

Cod ROȘU de viscol în România. Meteorologii ANM au prelungit avertizările de ninsori și vânt puternic

Citește și

La Nina răstoarnă prognoza pentru iarna 2024/2025. Cum va fi de Crăciun şi Revelion

„Comparativ cu perioada pre-industrială, valurile de căldură sunt astăzi mai frecvente, mai intense, au o durată mai mare şi un impact social şi economic semnificativ în climatul actual. Acest impact va continua să crească odată cu creşterea temperaturii medii globale. Vom avea un stres termic mai pronunţat, mai multe decese şi pierderi economice din ce în ce mai mari. Prin impactul lor actual, valurile de căldură ne arată foarte clar că e nevoie urgentă de măsuri pentru reducerea concentraţiei gazelor cu efect de seră. Altfel, ne putem aştepta ca în 2050 în Bucureşti să avem patru valuri de căldură cu o durată medie de 12 zile, iar numărul de ore cu stres termic să se dubleze faţă de 2023”, avertizează fizicianul.

Potrivit aceluiaşi document, pe lângă valurile de căldură, seceta reprezintă o altă provocare majoră pentru România. Suprafeţele afectate de secetă moderată, severă şi extremă au crescut, cu maxime în perioadele 2018 – 2020 şi 2021 – 2023. Seceta din 2018-2021 este cea mai lungă înregistrată, având efecte devastatoare asupra agriculturii şi securităţii alimentare. Tendinţa de aridizare continuă, influenţând profund ecosistemele şi producţia agricolă.

Alte fenomenele meteorologice extreme, arată specialiştii, precum furtunile severe, au devenit şi ele tot mai frecvente. Astfel, între 1940 şi 2023, s-a observat o creştere a condiţiilor favorabile producerii acestor evenimente, în special în estul şi nordul României.

„Proiecţiile pentru 2025-2050 şi sfârşitul secolului indică o intensificare a acestor fenomene extreme, cu impact negativ asupra agriculturii şi infrastructurii”, subliniază experţii.

Insulă de Căldură Urbană
În plus, susţin aceştia, urbanizarea amplifică efectele schimbărilor climatice. Astfel, oraşele devin mai calde şi mai uscate decât zonele rurale, fenomen cunoscut ca Insulă de Căldură Urbană, iar diferenţele de temperatură pot ajunge până la 7-8°C.

„Până în 2040, valurile de căldură şi temperaturile extreme vor afecta aproximativ 50% din populaţia urbană, în special în oraşe precum Bucureşti şi Craiova”, este avertismentul dur al cliamtologilor.

Florinela Georgescu, ANM, prognoza oficială a iernii: „Trebuie să fim pregătiţi pentru orice, deşi ne-am obişnuit cu ierni mai blânde”. Ninsori din noiembrie până în martie!

Aceştia spun că adaptarea necesită politici urbane integrate şi soluţii bazate pe natură, în condiţiile în care, odată cu creşterea temperaturii medii globale, omenirea se apropie de „puncte critice climatice, praguri ireversibile cu efecte devastatoare”.
„Slăbirea circulaţiei meridionale din Atlantic poate duce la scăderea precipitaţiilor şi intensificarea secetelor în România, afectând agricultura şi securitatea alimentară. Este esenţială anticiparea acestor schimbări prin avertizare timpurie şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Politicile climatice devin astfel cruciale. Pactul Ecologic European şi Legea Europeană a Climei stabilesc obiective pentru neutralitatea climatică până în 2050”, susţin specialiştii.

Românii nu se tem de valurile de căldură. Doar 4% dintre ei consideră schimbările climatice o prioritate naţională

Autorii raportului avertizează că, deşi România a implementat măsuri privind eficienţa energetică şi promovarea energiei regenerabile, lipsa unei legi naţionale a climei şi implementarea deficitară scot în evidenţă necesitatea unei viziuni integrate, sectorul energetic fiind „central în această tranziţie”.

„Deşi combustibilii fosili predomină, există planuri de creştere a capacităţilor regenerabile şi nucleare până în 2050. Electrificarea economiei şi dezvoltarea infrastructurii de stocare a energiei sunt esenţiale pentru atingerea neutralităţii climatice. Percepţiile publicului sunt însă mixte. Deşi schimbările climatice sunt recunoscute ca problemă, doar 4% dintre români le consideră o prioritate naţională, preocupările economice fiind dominante”, avertizează autorii raportului citat.

Conştientizarea impactului asupra agriculturii, apei, economiei şi sănătăţii nu se traduce încă într-o cerere puternică pentru acţiuni climatice. În acest context, raportul “Starea Climei – România 2024” oferă o perspectivă clară asupra necesităţii acţiunii imediate pentru a preveni consecinţele ireversibile ale schimbărilor climatice, este concluzia experţilor în schimbări climatice.

ONU trage un nou semnal de alarmă, cu două săptămâni înaintea COP29 (Conferinţei Părţilor), de la Baku, Azerbaijan, că angajamentele climatice actuale ale ţărilor nu sunt deloc pe drumul bun în ceea ce priveşte stoparea încălzirii globale la nivelul de 1,5°C faţă de perioada preindustrială, pentru a putea fi evitate „consecinţele catastrofale”, relatează AFP.

Potrivit ONU, planurile şi politicile actuale ale ţărilor vor duce la creşterea temperaturii cu 2,6 până la 3,1 grade Celsius în acest secol, cu şanse zero de a limita creşterea temperaturii la ţinta fixată iniţial de 1,5 grade C, convenită la Paris în 2015.

Conform raportului ONU, actualele promisiuni de reducere a emisiilor de dioxid de carbon făcute de ţări pentru 2030 nu sunt îndeplinite şi, chiar dacă ar fi, creşterea temperaturii ar fi limitată doar la o valoare încă dezastruoasă de 2,6 grade C până la 2,8 grade C. Nu mai este timp pentru „vorbe în vânt”, se arată în raport, care îndeamnă naţiunile să acţioneze la summitul Cop29 din noiembrie.

România va avea o iarnă ca-n poveşti, vortex polar peste toată Europa. Meteorologii anunţă prognoza de Sărbători. Când cad primii fulgi în Bucureşti

Prognoza iernii. Potrivit meteorologilor, valorile termice se vor situa între 4- 12 grade în luna decembrie, iar zilele de 3, 6, 7, 15 și 24 sunt anunțate ploi. Vremea va fi destul de rece, dar nu specifică acestei perioade a anului. În ianuarie urmează să plouă mai des decât în decembrie, dar nu au fost anunțate ninsori. Temperaturile minime vor fi de 2 grade Celsius, în timp ce cele maxime vor fi de 12 grade Celsius. Vremea va fi mai frumoasă în luna februarie. Valorile termice vor fi cuprinse între 5 și 19 grade Celsius.

Totuși, meteorologii au anunțat și ninsori, dar puține. Potrivit acestora, va ninge doar pe 3 decembrie și pe 28 ianuarie. Asta, conform prognozei realizată în prezent. Sunt șanse mari ca specialiștii să vină cu actualizări majore și cu noi precizări.

Ora de iarnă 2024. Ce se întâmplă cu ceasurile în weekend, România ignoră recomandările Comisiei Europene

Iarna va fi mai călduroasă decât în anii precedenți, conform prognozei emise de meteorologii EaseWeather. Potrivit specialiștilor, termometrele vor înregistra temperaturi mai ridicate decât cele obișnuite pentru sezonul rece. Spunem asta pentru că nu există nicio maximă negativă.

Meterologii ne avertizează că vom avea parte de o iarnă complet neobişnuită. Câte grade vor fi în sezonul rece

În următoare perioadă, temperaturile vor creşte de la o zi la alta şi vom avea chiar şi cu 10-11 grade mai mult faţă de temperaturile normale pentru această perioadă.

Un vortex polar se formează în stratosferă. Cât de grea va fi iarna următoare

În fiecare an, pe măsură ce ne îndreptăm spre toamnă, regiunile polare încep să se răcească. Acest lucru se datorează faptului că Soarele coboară și mai puțină energie ajunge la Polul Nord. Dar pe măsură ce temperaturile polare scad, atmosfera mai la sud este încă relativ caldă.

Acest lucru determină o diferență puternică de temperatură între regiunile polare și subtropicale, care începe să creeze o circulație mare de joasă presiune (ciclonică) în emisfera nordică. Se extinde de la straturile de suprafață sus în atmosferă. Acesta este cunoscut sub numele de Vortex Polar.

Meteorologii EaseWeather au venit cu o actualizare a prognozei pentru luna decembrie a acestui an. Putem observa, astfel, ce temperaturi vor fi în zilele de Crăciun, când românii merg în concedii sau vizite pe la rude și prieteni.

Față de alți ani, în 2024 vor fi temperaturi maxime puțin… neobișnuite pentru această perioadă.

De exemplu, pe întreaga durată a lunii decembrie nu va fi nicio zi cu temperaturi negative, potrivit prognozei EaseWeather. Minima va fi de 4 grade Celsius, înregistrată în zilele de 4, 7, 9 și 16 decembrie, iar maxima va ajunge până la 14 grade, pe 2 decembrie.

De Crăciun, meteorologii estimează vreme cu multă căldură în Capitală. Vor fi 12 grade la București pe 25 decembrie și doar cu un grad mai puțin a doua zi, pe 26.

Anunțul meteorologilor! Urmează o iarnă cum n-a mai fost până acum în România. Cum arată prognoza pentru decembrie, ianuarie și februarie

România urmează să aibă parte de o iarnă cum n-a mai fost până acum! Specialiștii au venit cu prognoza pentru lunile de iarnă, mulți români fiind curioși când vor apărea primii fulgi de nea pe teritoriul țării.

Potrivit meteorologilor, valorile termice se vor situa între 4- 12 grade în luna decembrie, iar zilele de 3, 6, 7, 15 și 24 sunt anunțate ploi. Vremea va fi destul de rece, dar nu specifică acestei perioade a anului. În ianuarie urmează să plouă mai des decât în decembrie, dar nu au fost anunțate ninsori. Temperaturile minime vor fi de 2 grade Celsius, în timp ce cele maxime vor fi de 12 grade Celsius. Vremea va fi mai frumoasă în luna februarie. Valorile termice vor fi cuprinse între 5 și 19 grade Celsius.

Citește și: Prognoza meteo pentru iarnă. Cum va arăta vremea de Crăciun, Revelion şi Ziua Îndrăgostiţilor 2025

Citește și: Iarna vine mai repede. Când va ninge prima dată în România în acest sezon. Meteorologii Accuweather au anunțat când vor cădea primele ninsori în București

Sebastian Burduja: Suntem pregătiți pentru sezonul de iarnă. România nu va avea nevoie de import de gaze pentru căldură

Suntem pregătiți pentru sezonul de iarnă, declară ministrul Energiei. România nu va avea nevoie de import de gaze în lunile de iarnă, rezervele sunt suprapline, susține acesta.

Sebastian Burduja: „La gaz, așa cum s-a întâmplat și anul trecut, avem un grad de umplere care depășește 100% – suntem la 102,23%. S-a intrat în supraplin”

„Suntem pregătiți pentru iarna aceasta. La gaz, așa cum s-a întâmplat și anul trecut, avem un grad de umplere care depășește 100% – suntem la 102,23%. S-a intrat în supraplin, de aceea se poate depăși acest procent de 100%. Vom trece iarna doar cu gaz românesc și când spun asta spun că putem să ne acoperim consumul intern din ceea ce producem și din ceea ce avem înmagazinat”, a spus Sebastian Burduja la Europa FM.

Nu aceeași este situația în ceea ce privește alimentarea cu energie electrică
Statul va avea zile când va importa energie pentru că nu a investit în capacități de producție. Ne mai trebuie între 3 și 5 ani pentru a deveni independenți și din acest punct de vedere, mai spune ministrul, invitat la Piața Victoriei de la Europa FM.

„Cu siguranță vor fi zile, vor fi intervale orare în care România va importa energie electrică și aici sunt mai multe cauze, principala cauză este că mai mult de 30 de ani România nu a investit în capacități de producție de mari dimensiuni. În ultimul an și jumătate, ne-am străduit să recuperăm acest decalaj. Ne-au ajutat și fondurile nerambursabile din PNRR și Fondul pentru Modernizare. Am reușit să atragem și să semnăm contracte de peste 13 miliarde de euro, doar partea nerambursabilă”, a spus Sebastian Burduja.

Urmarește RomaniaTV.net și pe