A merge in vacanta ii provoaca de fiecare data o asemenea bucurie Dianei incat simte ca nu poate sa o tina in piept, iar ea da pe dinafara ca o fantana imbelsugata.
Diana isi aminteste de celelalte vacante, de bucuria pregatirii bagajului, opririle din cand in cand pentru o gura de aer, pentru un sandwich si suc cu fratiorul ei… si libertatea, ah, acea libertate pe care numai o calatorie ti-o poate da, cu toate asteptarile pozitive a ce va urma in zilele viitoare !
Rade excesiv, canta, chiuie, vorbeste mult, foarte mult, e cu capul in nori. De fapt, isi traieste bucuria nemasurata, asa cum numai un suflet de copil stie sa o faca, fara masti, bariere, oprelisti sau frici.
Intre timp, micuta Diana isi da frau liber manifestarilor de bucurie cu mici comportamente care ii reflecta emotiile dar care nu sunt pe gustul parintilor. Incepe sa danseze puternic si da peste fratele ei care incepe sa planga.
Alearga sa isi ia niste jucarii pe care sa le bage in bagaj, dar o face in fuga si darama o vaza de pe masuta din coltul sufrageriei. Vaza pretioasa si veche se sparge. Ah, neplacut moment. Vaza este de la bunica si tata tinea mult la ea.
Mama se uita ingrozita si, depasita de situatie dar si satula de energia debordanta a copilei pe care nu o intelege si nu o stapaneste ca lucrurile sa se deruleze in liniste si armonie, ii striga Dianei:
Citeste continuarea pe SFATULPARINTILOR. RO.