VORTEX POLAR. Vine iarna, când se anunţă ninsori abundente şi temperaturi siberiene în România

Un vortex polar stratosferic a apărut peste Polul Nord a evoluat și influențează iarna aceasta, dar nu aşa cu a făcut-o în alţi ani, deoarece s-a schimbat paradigma climatologică. Florinela Georgescu, specialista cu o activitate foarte apreciată în cadrul Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), a explicat și de ce temperaturile din ianuarie sunt mai ridicate ca în alți ani.

În acest context, Florinela Georgescu a subliniat că este foarte important ce se întâmplă în emisferica nordică. De asemenea, din observațiile ei nu puteau lipsi efectele generate de schimbările climatice. „Tot ce trăim pe parcursul iernilor este, categoric, în contextul modificărilor climatice. Pe de o parte avem temperaturile în creştere pe care le observăm atât pe parcursul sezonului cald, dar şi iarna.

Pe de altă parte, sigur, avem consecinţele acestor temperaturi în creştere, pentru că se amână din ce în ce mai mult perioada primei ninsori din cauza temperaturilor crescute, precipitaţiile fiind predominant sub formă de ploaie, chiar şi în luna decembrie.

Alte articole

Prognoza meteo 17 noiembre 2024. Temperaturi de toamnă autentică. Către mijlocul săptămânii, temperaturile vor crește considerabil

Prognoza meteo actualizată cu ultimele hărţi. Anticiclon termic şi nebulozitate stratiformă, vremea se schimbă

Totul trebuie interpretat într-un context mult mai vast. Când ne uităm la anomaliile de vreme, ne uităm ce se întâmplă pe toată emisfera nordică. Contează foarte mult ce se întâmplă la Pol, vorbim adesea despre celebrul vortex polar, este zona aceea unde ar trebui să rămână cantonată masa de aer cel mai rece pe parcursul lunilor de iarnă, blocat acolo, deasupra Polului, de un brâu de vânturi foarte puternice″, a spus directoarea SNM

„Aceasta este teoria. Din păcate, ultimii ani ne arată tot mai des că natura vrea să se aşeze pe un nou scenariu, acela în care iernile sunt favorizate perioade în care brâul acela cu vânturi foarte puternice slăbeşte în intensitate şi atunci masa de aer rece avansează foarte mult spre Sud.

PROGNOZA METEO. Ianuarie, luna extremelor: Ninsori, ger şi viscol după temperaturi de 20 de grade

Aceasta înseamnă că în loc să avem o circulaţie, în general, de la Vest la Est, avem tot mai adesea de la Nord la Sud, de la Sud la Nord. Asta înseamnă că sunt zone unde persistă mult un regim cu temperaturi mult mai scăzute.

Am văzut în iernile trecute deasupra Americii de Nord, deasupra Asiei, staţionarea pe durate foarte lungi a maselor de aer foarte rece şi mult extinsă spre Sud. În schimb, spre Europa, tot aşa, avecţii calde, în compensare cu pătrunderile reci din zonele despre care vorbeam.

Sigur, aceasta este o explicaţie destul de simplistă, fiindcă noi suntem foarte mult influenţaţi, dincolo de ce se întâmplă de la Vest la Est, de ce se întâmplă dinspre Est, pentru că ştim că la Est de noi se întinde o mare zonă de câmpie unde iarna se pot forma mase de aer foarte reci care, în unele condiţii, pot ajunge până în zona ţării noastre. De acolo vin, la noi, episoadele de ger, care aduc pe final de ianuarie şi în februarie temperaturi şi de MINUS 20, chiar MINUS 30 de grade Celsius″, a explicat Florinela Georgescu pentru DC News.

Conform meteorologilor de la severe-weather.eu, vortexul o să interacționeze cu o anomalie puternică a vântului de est, formată deasupra tropicelor. Interacțiunea are loc la fiecare câțiva ani, iar rezultatul reprezintă pe scurt ierni mai reci în Europa și SUA, cum a fost și anul trecut. În esență, vortexul polar este precun un mare ciclon, ce se formează când stratosfera de deasupra Polului Nord începe să se răcească. Iarna aceasta va fi foarte rece, iar meteorologii cred că principalul responsabil este vortexul polar.

Însă vortexul polar este numai o parte din tabloul general al iernii 2021-2022. Mai este și anomalia se numește oscialația cvasi-bienală, cunoscută și sub numele de ”bătăile inimii atmosferice”. Aceasta este o variație regulată a vântului sus, deasupra ecuatorului și este o parte importantă a dezvoltării vremii în timpul iernii, întrucât poate afecta frontul atmosferic din Atlanticul de Nord.

ANM – În 2021 a continuat tendinţa de creştere a temperaturii. Temperatura medie anuală a fost 10.90°. În vara lui 2021 a fost emis cel mai timpuriu cod roşu de caniculă. S-au emis cele mai multe alerte meteo pentru fenomene periculoase din ultimii 3 ani

Anul 2021 a fost caracterizat de continuarea tendinţei de creştere a temperaturii aerului în România, iar temperatura medie anuală a fost 10.90°, abaterea termică fiind de 0.69°C faţă de media perioadei 1981-2020,. În vara lui 2021 a fost emis cel mai timpuriu cod roşu de caniculă, în intervalul 24-25 iunie, pentru 7 judeţe din vestul ţării. concluzia specialiştilor ANM este că statistica ne confirmă faptul că frecvenţa şi intensitatea fenomenelor meteorologice periculoase (temperaturi extreme, ploi torenţiale generatoare de inundaţii, grindină, vijelii, etc) este din ce în ce mai mare şi în ţara noastră.

Alertă meteo de NINSOARE şi strat de zăpadă. Lapoviţă şi ninsori şi la Bucureşti

”Anul 2021: continuă tendinţa de creştere a temperaturii aerului în România. Specialiştii din Administratia Nationala de Meteorologie RA au analizat evoluţia climatică a anului 2021”, transmit meteorologii.
Concluziile Administraţiei Naţionale de Meteorologie:

– Anul 2021 înregistrează o temperatură medie anuală de 10.90°C, abaterea termică fiind de 0.69°C faţă de media perioadei 1981-2020, ceea ce confirmă tendinţa evidentă de creştere a temperaturii aerului din ultimele decenii.
– În intervalul 2012-2021 anomaliile termice pozitive au fost cuprinse între 0.69°C (2021) şi 1.92°C (2019), aceasta fiind cea mai călduroasă perioadă de 10 ani consecutivi din istoria măsurătorilor meteorologice, fapt pus pe seama încălzirii climei. În ordine descrescătoare cei mai calzi ani din perioada 2012-2021 sunt: 2019, 2020, 2015, 2007, 2018, 2014, 1994, 2009, 2013, 2012 şi 2021.
– În vara 2021 a fost emis cel mai timpuriu cod roşu de caniculă în ţara noastră, în intervalul 24-25 iunie, pentru 7 judeţe din vestul ţării. La Timişoara s-a înregistrat cea mai mare valoare a temperaturii maxime şi anume 39°C, în data de 24 iunie 2021, depăşindu-se astfel recordul anterior înregistrat în ultima decadă a unei luni iunie (38.4°C în data de 30 iunie 1938).
Iulie 2021 a fost a treia cea mai caldă lună a lui Cuptor din ultimii 60 de ani, cele mai călduroase zile fiind 28 şi respectiv, 29 Iulie, când la Băile Herculane s-au înregistrat 40.1°C în 28 Iulie, iar la Calafat, 40°C în 29 Iulie 2021.
Şi prima jumătate a lunii august 2021 a înregistrat numeroase recorduri de temperatură, fiind de altfel a-II-a cea mai caldă din ultimii 60 de ani si cea mai secetoasă perioadă. Cele mai mari valori de temperatură au atins 40.4°C la Bechet şi 41.1°C la Calafat în data de 1 August, iar în 2 August, 40.1°C la Bechet, 40.2°C la Giurgiu şi 40.4°C la Zimnicea.
– De asemenea, în intervalul 15 Iunie-16 August 2021, la Calafat s-au înregistrat 36 zile caniculare (cu temperaturi maxime mai mari de 35°C), din care 21 zile, adică 3 săptămâni, au fost consecutive (26 Iulie – 16 August). Se observă astfel faptul că valurile de căldură sunt tot mai persistente pe teritoriul ţării noastre, tendinţa de creştere a numărului de zile consecutive cu temperaturi caniculare fiind din evidentă îndeosebi în regiunile din sudul, estul şi vestul ţării.

– Din punct de vedere al regimului de precipitaţii, anul 2021 a înregistrat o cantitate medie de 705.2 l/mp, ceea ce semnifică în medie un regim anual optim pentru agricultură, însă începând din a doua parte a verii şi în lunile de toamnă, seceta pedologică a fost puternică, deficitele cele mai mari de apă înregistrându-se în zona Moldovei.
Anul 2021 a confirmat de asemenea faptul că, intensitatea precipitaţiilor a avut valori mai mari, îndeosebi pe intervale de timp scurte în lunile de primăvară sau vară. Cele mai mari cantităţi căzute în 24 de ore s-au înregistrat în mai 2021 (181.6 l/mp la Stâna de Vale/18.05.2021, fiind depăşit recordul anterior de 79.8 l/mp din data de 02.05.2015) şi în iulie 2021 (116.1 l/mp în 20.07.2021 la Baraolt, faţă de recordul anterior de 96.0 l/mp din 02.07.1975 sau 115.7 l/mp din data de 20.07.2021 la Câmpulung Muscel, comparativ cu recordul anterior de 94.7 l/mp din data de 02.07.1975). Tot la Câmpulung Muscel, în 29 august 2021 s-a înregistrat cea mai mare cantitate de precipitaţii maximă în 24 de ore (104.2 l/mp, faţă de 87.2 l/mp în 9 august 1958).
– În lunile de iarnă, valorile totale au depăşit mediile lunare cu peste 50%. În acest context, lunile ianuarie si decembrie din acest an au înregistrat chiar recorduri în ceea ce priveşte cantitatea medie de precipitaţii lunară la nivel naţional, ianuarie 2021 fiind a treia lună cea mai ploioasă din ultimii 60 de ani (după ianuarie 1966 şi 1963), iar decembrie 2021, a doua (după decembrie 1969).
În contextul încălzirii globale, schimbările în regimul climatic din România sunt influenţate şi de condiţiile regionale. Datele arată că, schimbările referitoare la temperatură şi precipitaţiile medii apar împreună cu modificări ale statisticilor fenomenelor meteorologice extreme.
– Astfel, în anul 2021 s-au emis cele mai multe alerte meteorologice pentru fenomene periculoase la nivel naţional din ultimii 3 ani şi anume: 2019 – 101, 2020 – 146 şi 2021 – 167. Avertizări meteorologice generale de cod roşu au fost în număr de 2, emise în vara acestui an, când a fost emis şi cel mai timpuriu cod roşu de caniculă, vara 2021, fiind a-VII-a vară cea mai caldă din ultimii 60 de ani în ţara noastră.
De asemenea, în vara 2021 s-au emis cele mai multe coduri roşii de tip nowcasting comparativ cu verile anilor 2019 şi 2020:

2019: 2114, din care 79 de cod roşu
2020: 1346, din care 153 de cod roşu
2021: 1254, din care 217 de cod roşu

”Statistica ne confirmă faptul că frecvenţa şi intensitatea fenomenelor meteorologice periculoase (temperaturi extreme, ploi torenţiale generatoare de inundaţii, grindină, vijelii, etc) este din ce în ce mai mare şi în ţara noastră”, conchid specialiştii ANM.