PROGNOZA METEO. După ce în primele săptămâni de toamnă temperaturile au înregistrat valori cu mult peste media celor normale pentru această perioadă, specialiștii susțin că, începând de weekendul acesta, un val de aer polar urmează să lovească Bătrânul Continent. Temperaturi scăzute urmează să se înregistreze până la mijlocul săptămânii următoare.

A venit iarna în Bucegi. Ninge ca în poveşti pe Vârful Omu VIDEO

În cea mai mare parte a Europei vântul va bate cu putere, iar temperaturile vor coborî la valori cu cel puțin 10 grade mai reduse decât cele normale pentru această perioadă. Cele mai scăzute valori se vor înregistra în Franța și Germania.

Un Vortex Polar stratosferic a apărut deasupra Cercului Arctic. Va influența vremea de iarnă 2020/2021

Un nou vortex polar a apărut peste Polul Nord și va continua să se intensifice în următoarele 4 luni.

CE ESTE VORTEXUL POLAR

Vortexul polar reprezintă un ciclon permanent și de mare anvergură, ce se situează la cei doi poli ai unei plantele, în cazul de față ai Pământului. Fiecare vortex este o regiune cu scară largă constantă la scară mare, care se rotește în sensul acelor de ceasornic în Polul Sud și în sens invers la Polul Nord.

Pe teritoriul Terrei, vortexurile polare se află în troposfera medie și superioară, ajungând până la stratosferă. Este o componentă a frontului polar. 

Localizarea vortexului este determinată de interfața dintre umezeala caldă (situată pe partea de sud a Planetei) și masa aerului uscat la stâlpi. La fel ca toate celelalte cicloane, rotația vortexului este dictată de efectul Coriolis.

PROGNOZA METEO. Cum va fi iarna 2020-2021. Anunţul meteorologilor

Meteorologul Roxana Bojariu spune că cel mai probabil vom avea parte de ierni din ce în ce mai calde, însă cu episoade de viscol şi temperaturi scăzute.

„Nu se poate exclude apariția unor ierni reci, dar cel mai probabil este să avem ierni din ce în ce mai calde, cu episoade de viscol, temperaturi foarte scăzute. Chiar dacă vom vorbi despre episoade extreme scurte, impactul lor poate fi semnficativ.

Nu trebuie neglijate fenomenele extreme atunci când vorbim despre încălzirea globală. Într-o iarnă caldă, este de ajuns un episod foarte scurt de viscol, care poate da peste cap întreaga economie.

Este probabil să avem ierni geroase, dar șansele sunt mult mai mici față de acum 20-40-60 de ani”, a declarat Roxana Bojariu.

PROGNOZA METEO săptămâna viitoare

LUNI În regiunile vestice şi sud-vestice înnorările se vor accentua treptat și aria ploilor se va extinde, începând din orele după-amiezii, iar trecător pot fi însoțite de descărcări electrice. Ploile vor avea și caracter de aversă, iar cantităţile de apă vor depăși local 20…25 l/mp și izolat 30…40 l/mp. În restul teritoriului cerul va fi temporar noros și doar pe arii restrânse va ploua slab. Vântul va sufla slab şi moderat, cu intensificări în zona de munte, cu viteze mai mari pe creste, în special ale Carpaților Meridionali, unde rafalele vor depăși 80…90 km/h precum și, temporar, la cote mai reduse, în partea a doua a intervalului, în vestul țării. Valorile termice se vor situa, în marea lor majoritate, peste normele caracteristice perioadei, cu maxime între 20 și 27 de grade, iar minime între 9 și 19 grade. Pe arii restrânse va fi ceaţă. BUCUREȘTI Vremea va fi caldă pentru această perioadă. Cerul va fi variabil, cu unele înnorări spre sfârșitul intervalului, când va crește probabilitatea pentru ploi slabe. Vântul va sufla slab și moderat. Temperatura maximă va fi de 24…26 de grade, iar cea minimă în jur de 14 grade. Dimineața și noaptea vor fi condiții de ceață.

MARTI Valorile termice vor fi în scădere în jumătatea de vest a țării, astfel că vremea va deveni răcoroasă, local chiar rece pentru această perioadă, în timp ce, în restul teritoriului, vor fi apropiate de cele normale, chiar ușor mai ridicate în est și sud-est. Cerul va avea înnorări și va ploua în majoritatea regiunilor. Ploile vor avea și caracter de aversă, local se vor cumula cantități de apă însemnate, iar în nord-est, est și sud-est se vor semnala descărcări electrice. În zona montană, la altitudini de peste 1500 m, mai ales seara şi noaptea, precipitaţiile vor fi mixte. Vântul va sufla tare la munte, cu rafale de peste 80…100 km/h în masivele cele mai înalte, dar se va intensifica temporar şi în celelalte zone, cu viteze ce vor depăşi local 55…65 km/h. Temperaturile maxime se vor încadra între 10…11 grade în Banat și 24…26 de grade în Bărăgan, vestul Dobrogei şi sudul Moldovei; minimele termice vor fi cuprinse, în general, între 4 şi 11 grade. Izolat se va semnala ceaţă. BUCUREȘTI Valorile de temperatură vor fi în scădere față de intervalul anterior, astfel că maxima se va situa în jurul valorii de 21 de grade, iar minima va fi de 6….8 grade. Cerul va avea înnorări, iar probabilitatea pentru averse și descărcări electrice va fi mai ridicată pe parcursul zilei. Vântul va sufla moderat, temporar cu intensificări, mai ales în prima parte a intervalului.

MIERCURI  Vremea va fi rece în nordul, nord-vestul şi parţial în centrul ţării unde în cursul zilei cerul va fi mai mult noros, pe alocuri va ploua şi vor fi intensificări ale vântului, precum şi în zonele montane unde vântul va continua să sufle tare, cu peste 80 km/h, la începutul intervalului la altitudini mari, cu precădere în nordul Carpaţilor Orientali, unde vor mai fi precipitaţii mixte. În restul teritoriului, vremea se va ameliora ca aspect, iar temperaturile vor fi apropiate de cele normale ale perioadei; cerul va fi variabil, ploile se vor semnala izolat, iar vântul va sufla slab şi moderat. Temperaturile maxime se vor încadra între 11…12 grade în Maramureş și nord-estul Transilvaniei şi 19…20 de grade în sud şi sud-est; minimele termice vor fi cuprinse între 3 şi 11 grade, mai scăzute, spre -2 grade, în depresiuni unde vor fi condiţii de brumă, dar și mai ridicate pe litoral. Dimineaţa şi noaptea pe arii restrânse va fi ceaţă. BUCUREȘTI Vremea va fi predominant frumoasă, iar valorile termice se vor situa în jurul celor normale ale datei. Cerul va fi variabil, cu înnorări trecătoare şi vântul va sufla slab şi moderat. Temperatura maximă va fi de 19…20 de grade, iar cea minimă de 7…9 grade. Dimineața și noaptea vor fi condiții de ceață.

Prognoza meteo pe patru săptămâni, de la ANM

Săptămâna 12 – 19 octombrie

Valorile termice vor fi mai ridicate decât cele specifice pentru acest interval, în toate regiunile, dar cu o abatere termică pozitivă mai accentuată în jumătatea estică a ţării.Regimul pluviometric va fi excedentar în regiunile vestice, la munte şi local în cele centrale, iar în rest va fi în general apropiat de cel normal pentru această perioadă.

Săptămâna 19 -26 octombrie

Temperatura medie a aerului va avea valori uşor mai ridicate decât cele normale pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României. Cantităţile de precipitaţii vor fi în general apropiate de cele normale pentru acest interval, cu o tendinţă uşor deficitară, local, în sud-vest. 

Citeşte şi PROGNOZA METEO. Se strică vremea în România. Ploile îşi fac apariţia pe întreg teritoriul

26 octombrie – 2 noiembrie

Temperaturile medii ale aerului se vor situa uşor peste cele normale pentru această perioadă, în toate regiunile. Regimul pluviometric estimat pentru acest interval va fi uşor deficitar în regiunile vestice, sud-vestice şi local în centru şi la munte, iar în rest va fi apropiat de cel normal pentru această săptămână.

2 – 9 noiembrie

Mediile valorilor termice se vor situa uşor peste cele normale pentru această perioadă, la nivelul întregii ţări. Cantităţile de precipitaţii se vor situa în general în jurul celor normale pentru acest interval, posibil uşor deficitare în regiunile sudice.

Un vortex polar puternic a favorizat mărirea găurii din stratul de ozon 

Gaura din stratul de ozon de deasupra Antarcticii este una dintre cele mai mari și mai adânci din ultimii ani, potrivit noilor date prezentate de Organizația Meteorologică Mondială.

Gaura din stratul de ozon de deasupra Antarcticii a crescut rapid de la jumătatea lunii august și a atins, la începutul lunii octombrie, un maxim de aproximativ 24 de milioane de kilometri pătrați, reprezentând o zonă mai mare decât Rusia.

Se pare că această creștere uriașă nu a fost cauzată în totalitate de pierderile din mediului înconjurător care afectează planeta noastră. Mărirea găurii din stratul de ozon, de deasupra Antarcticii, este un efect al unui vortex polar puternic și nu va fi permanentă.

Dimensiunea găurii în ozon variază, în mod natural, în fiecare an, atingând un maxim între mijlocul lunii septembrie și până la mijlocul lunii octombrie și este probabil să revină la normal până la sfârșitul anului. Anul trecut, oamenii de știință au raportat că gaura din stratul de ozon de deasupra Antarcticii era cea mai mică din ultimele decenii, cu o dimensiune de 10 milioane de kilomtri pătraţi.

„Există o mare variabilitate în ceea ce privește dezvoltarea mărimii găurii în ozon în fiecare an. Gaura în ozon din 2020 seamănă cu cea din 2018, care a fost, de asemenea, o gaură destul de mare și este cu siguranță în partea superioară a datelor din ultimii cincisprezece ani sau cam așa ceva”, a spus Vincent-Henri Peuch, directorul CAMS, citat de IFL Science.

Aceasta a precizat că dimensiunea din acest an arată că trebuie să se continue punerea în aplicare a Protocolului de la Montreal care interzice emisiile de substanțe chimice care dăunează stratului de ozon.

Ce este stratul de ozon?

Stratul de ozon este o regiune a stratosferei aflată între 15 și 30 de kilometri deasupra suprafeței Pământului, care are o concentrație mare de ozon gazos în comparație cu alte părți ale atmosferei. Acționează ca un scut pentru planeta noastră, absorbind o mare parte din razele ultraviolete periculoase ale Soarelui.

Substanțele chimice produse de oameni, precum agenții frigorifici și solvenții, pot acționa ca substanțe care diminuează ozonul după ce ajung în stratosferă.

Stratul de ozon este strâns legat și de temperatura din stratosferă. Un vortex polar recent a menținut acest strat al atmosferei Pământului extrem de rece, permițând formarea unor nori stratosferici polari, care se pot forma doar la temperaturi de sub -78 ° C.

Acești nori de mare altitudine favorizează creșterea reacțiilor chimice care implică substanțele chimice produse de om care duc la slăbirea ozonului, diminuând astfel și mai mult stratul de ozon.

Gaura din stratul de ozon de deasupra Antarcticii a fost identificată în 1982 și atunci a început monitorizarea ei. În anul 1987, statele lumii au semnat Protocolul de la Montreal prin care îşi asumau reducerea cantităţii de substanțe care distrug stratul de ozon.