Vosganian: Criza greacă e o lecție pentru România

În opinia lui Varujan Vosganian, „Grecia în acest moment încă nu a scăpat (de faliment-n.r.), pentru că dacă nu se iau unele măsuri de disciplinare de natură bugetară, s-ar putea să se reîntoarcă la situaţia de după primul ajutor financiar”, scrie RFI Romania.

Fostul ministru de Finanţe consideră că poporul grec trebuie să susţină eforturile Guvernului de la Atena, pentru a scăpa de riscul unui faliment: „Grecia are aceste probleme legate de restructurarea datoriilor şi de buget şi mi-e greu să cred că acest lucru va mai merge înainte dacă poporul grec nu va înţelege că trebuie să răspundă printr-un gest decisiv la susţinerile care vin din partea UE”.

După părerea vicepreşedintelui PNL, Varujan Vosganian, criza din Grecia este o lecţie pentru România. „Pentru România este o lecţie şi anume să înţeleagă faptul că noi nefiind în zona euro, apropierea de un pact de natură fiscal-bugetară, de o altă situaţie care ne-ar pune într-o situaţie dificilă nu ne-ar crea şi prietenii pe care-i are Grecia”, susţine fostul ministru de Finanţe.

Alte articole

Salariul mediu din România în 2023 l-a depășit pe cel din Grecia și se apropie de Polonia. Datele economice arată că românii câștigă din ce în ce mai bine

Țara din UE care vrea să majoreze salariul minim cu aproape 50%. Pensiile, mărite și ele, din ianuarie 2025

În Grecia trebuie un Guvern cu „o susţinere politică importantă”

Varujan Vosganian e de părere că „în Grecia, lucrul cel mai important este că trebuie să existe un Guvern cu o susţinere politică importantă şi care să fie legitimat de alegeri. Până atunci, este greu de presupus că Grecia va reuşi să ia măsurile care sunt cerute de UE”.

O eventuală ieşire a Greciei din zona euro ar avea consecinţe incalculabile, consideră Varujan Vosganian: „Experţii care au insistat pentru acest nou acord au calculat şi efectele posibile ale unei desprinderi a Greciei din zona euro şi această desprindere ar fi extrem de costisitoare, pentru că uniunea monetară a presupus deja o seamă întreagă de legături între bănci şi conexiuni de natură monetară, care pentru unele ţări, inclusiv pentru Germania ar fi din punct de vedere financiar costisitoare”.

„Mai este un detaliu interesant”, subliniază fostul ministru de Finanţe, „grecii înşişi nu sunt foarte doritori să iasă din zona euro. Astfel încât eu cred că în Grecia ar trebui să se producă şi un anumit declic, în care oamenii să se decidă exact ce vor. Reîntoarcerea la drahmă pentru Grecia ar fi o soluţie extrem de dificilă şi cu consecinţe greu de evaluat”.

Vicepreşedintele PNL declară că acordul la care a ajuns Eurogrupul este o „soluţie care dă un anumit răgaz şi permite Greciei să decidă o soluţie politică ce să gestioneze după aceea măsurile economice. Este o măsură bună”.

Grecia primeşte aşadar ajutorul mult sperat de 130 de miliarde de euro, în baza unor condiţii îmbunătăţite, negociate luni noapte la Bruxelles de către miniştrii de Finanţe din zona euro şi de prim-ministrul grec, Lucas Papademos.