Vouchere de 4000 de lei. Autoritățile au anunțat că noile vouchere vor ajunge la persoanele care nu pot munci, bătrânii fără sprijin și la familiile care au mai mult de cinci copii. Măsura se va aplica din 2023, dar până atunci trebuie aprobată și de Comisia Europeană.
Potrivit autorităților, peste 220.000 de români s-ar putea număra printre beneficiarii acestui ajutor. Suma aferentă unui voucher va fi de 4.000 de lei, bani pentru repararea locuinței și pentru schimbarea aparatelor electrocasnice vechi: frigider, mașină de spălat și aragaz. Măsura se va aplica de la anul, dar, până atunci, autoritățile trebuie să obțină aprobarea Comisiei Europeane pentru alocarea acestor fonduri, conchide sursa citată.
Marcel Boloş, anunţ de ultimă oră despre lista cu beneficiarii voucherelor energetice. Cum şi când ajung banii pe card
Vouchere de 4000 de lei. Și componenta de sprijin pentru repararea locuinței este însoțită de voucherul de reziliență socială, în cadrul căruia echipamente electrocasnice, precum mașină de spălat sau mașină de gătit pot fi schimbate, dar pot fi în același timp achiziționate electrocasnice atunci când aceste familii nu au aceste dotări în locuințe.
„4.000 de lei este limita maximă pentru ceea ce înseamnă voucherul de locuire și pentru repararea locuinței. De asemenea, 4.000 de lei este pentru ceea ce înseamnă aparatele electrocasnice. Deci sunt 2 vouchere cu valori separate.
Vouchere de 4000 de lei. Beneficiarii sunt persoane și familii aflate în situație de deprivare materială și financiară, adică cu o situație financiară și materială precară.
Discuțiile pe care le avem în acest moment cu Comisia Europeană sunt în limita plafonului pentru pensie socială, respectiv 1.000 de lei de această dată și așteptăm să definitivăm acest negocieri cu Comisia Europeană ca să putem comunica oficial”, a declarat ministrul precizând că aproximativ 220.000 de persoane cu venituri mici ar urma să primească voucherul care poate fi folosit pentru repararea locuinței sau pentru schimbarea electrocasnicelor vechi.
Pentru a putea da aceste ajutoare, care ar urma să fie distribuite din prima jumătate a anului 2023, statul vrea să obțină 600 de milioane de euro de la Comisia Europeană..
„Cert este că noi aceste vouchere le derulăm prin intermediul centrelor comunitare care urmează a fi funcționale la nivelul autorităților locale din mediul rural.
Sunt peste 2.200 de astfel de centre, iar populația beneficiară sau numărul de beneficiari pe care îi avem luați în considerare este de 220.000.
Vouchere de 4000 de lei. Practic, aceștia sunt numărul de beneficiari estimați. Valoarea bugetului alocat este de 600 de milioane de euro însă pachetul de servicii pe care noi îl asigurăm este unul integrat, atât pentru servicii de reintegrare socială, cât și componenta de voucher de reziliență socială și cel de reparare a locuințelor, pe locuințelor pe care l-am menționat.
Vouchere pentru alimente 2023. Veste proastă pentru românii amărâţi, prima tranşă va întârzia
Este un element de noutate și pentru noi și încercăm prin această modalitate de vouchere integrate să sprijinim pe cei care sunt nevoi și să-i putem ajuta.
Centrele comunitare care vor fi gestionate de către primării și de către autoritățile locale au aceeași procedură.
Noi vrem să acoperim o gamă cât mai largă de beneficiari pe care îi avem în vedere și, desigur, în funcție de cum vor evolua aceste proiecte pilot, suntem dispuși ca să creștem bugetul”, a declarat Boloș.
„Este un proiect care este gândit competitiv și vrem ca proiectele pe care le vom finanța să fie de calitate și să poată să asigure, cum am spus, aceste condiții de locuire și de calitatea vieții.
Centrele comunitare care au pe lângă primării asistent medical, asistenți social, asistenți educațional, vor fi cele care vor avea în grijă ca aceste vouchere să fie folosite cu destinația pentru care au fost acordate”, a explicat ministrul Investițiilor şi Fondurilor Europene, Marcel Boloş.
Anul 2023 vine o serie de modificări pentru milioane de români. Salariul minim pe economie, pensiile și salariul brut în sectorul bugetar vor crește. De asemenea, cota TVA în domeniul HORECA și taxa pentru băuturile nealcoolice ce conțin adaos de zahăr vor fi majorate.
Tot de la 1 ianuarie 2013 va crește impozitul pe veniturile din dividende. În schimb, se va diminua plafonul de încadrare în categoria microîntreprinderi, în vreme ce cota de impozitare de 3% va fi eliminată, notează Agerpres.
De asemenea, premierul Nicolae Ciucă a anunțat că din 2023 nu se va mai prelungi măsura de compensare cu 50 de bani a prețului la carburanți, însă Guvernul este pregătit să o aplice din nou dacă „preţurile vor avea o evoluţie care să depăşească puterea de cumpărare” a cetăţenilor.
De la 1 ianuarie 2023, salariul de bază minim brut garantat în plată în România va fi majorat la 3.000 de lei, cu 200 de lei deductibili, după cum prevede o hotărâre de Guvern adoptată la începutul lunii decembrie.
Salariul minim pe economie va crește cu 17,6%, ceea ce în valoare absolută înseamnă 450 de lei. Astfel, valoarea netă a salariului minim va fi de 1.863 lei, cu o majorare de 339 de lei. Creșterea pe net este de 22,2%, notează sursa citată.
Tot de la 1 ianuarie 2023, valoarea punctului de pensie se majorează la 1.785 lei, de la 1.586. Din 2024, pensiile ar urma să crească cu rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat, indicatori definitivi, cunoscuţi în anul curent pentru anul calendaristic anterior, comunicaţi de Institutul Naţional de Statistică.
Potrivit bugetului pe anul 2023, pensionarii vor primi o indemnizație socială de 1.125 lei. Este prevăzută acordarea unui ajutor financiar pensionarilor sistemului public de pensii, pensionarilor din sistemul pensiilor militare de stat şi beneficiarilor de drepturi prevăzute de legi cu caracter special plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale ale căror venituri lunare sunt mai mici sau egale cu 3.000 de lei, în funcţie de veniturile lunare realizate, astfel:
În sectorul bugetar, salariul brut va crește cu 10% din ianuarie 2023. În schimb, indemnizațiile lunare pentru pentru funcţiile de demnitate publică şi funcţiile asimilate acestora vor fi menținute la valoarea din decembrie 2022, notează sursa citată.
La începutul lunii decembrie 2022, Executivul a adoptat o ordonanţă care prevede mai multe măsuri fiscal bugetare.
„Pe partea de ordonanţă de măsuri fiscal-bugetare, după cum ştiţi, măsurile în domeniul drepturilor salariale pe care le luăm pentru anul 2023 sunt următoarele: majorarea începând cu data de 1 ianuarie 2023 a cuantumului brut al salariilor de bază, soldelor de funcţie, salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, cu 10% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2022, cu încadrarea în grila reglementată de legea-cadru numărul 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, pentru anul 2022.
Menţinerea în plată în anul 2023 la nivelul aferent lunii decembrie 2022 a indemnizaţiilor lunare pentru funcţiile de demnitate publică şi funcţiile asimilate acestora, prevăzute în anexa numărul 9 la legea-cadru numărul 153/2017, dar şi menţinerea, în anul 2023 a cuantumului sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi a celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2022″, a explicat ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, în 8 decembrie.
Totodată, în anul 2023 va fi menţinut cuantumul indemnizaţiei de hrană la nivelul stabilit pentru anul 2022. Compensarea orelor suplimentare pentru personalul bugetar va fi făcută numai cu timp liber corespunzător.
Guvernul a decis menţinerea anumitor categorii de drepturi de care beneficiază personalul militar, poliţiştii şi poliţiştii de penitenciare, care nu fac parte din solda anuală brută sau salariul brut la nivelul lunii decembrie 2022 şi neacordarea în anul 2023 a biletelor de valoare, cu excepţia tichetelor de creşă, reglementate de Legea 165/2018 şi nici a premiilor, prevăzută de Legea-cadru numărul 153/2017.
Prin excepţie, în anul 2023, se pot acorda premii pentru sportivii şi colectivele tehnice care au obţinut performanţe deosebite la acţiunile sportive, internaţionale şi naţionale oficiale, pentru elevi, studenţi şi cercetători şi profesori care au obţinut distincţii la olimpiadele internaţionale şi concursuri internaţionale şi naţionale şi pentru profesorii care i-au pregătit.
Cât despre orele suplimentare, ministrul Finanțelor a afirmat că există o serie de excepţii legate de personalul în domeniul militar, poliţişti, ordine şi siguranţă naţională, având în vedere situaţia de conflict de la graniţa României. Astfel, orele suplimentare vor putea fi plătite.
IT-iştii din sectorul public vor avea aceleaşi facilităţi fiscale precum cei care activează în mediul privat, începând cu data de 1 ianuarie 2023, când vine vorba despre scutirea de la plata impozitului pe venit pentru veniturile din salarii şi asimilate salariilor. Prevederile Ordinului comun iniţiat de MF, MMSS, Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării şi Ministerul Educaţiei se vor aplica începând cu veniturile aferente lunii intrării în vigoare a ordinului.
Potrivit sursei citate, funcţiile pentru care se va aplica scutirea de impozit sunt: administrator baze de date, analist, inginer de sistem în informatică, inginer de sistem software, manager de proiect informatic, programator, proiectant de sisteme informatice, programator de sistem informatic, programator ajutor, analist ajutor, inginer de dezvoltare a produselor software.
Tariful orar va fi de 18,145 lei/oră pentru un program complet de lucru de 165,333 ore/lună.
„Stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată pentru anul 2023 s-a făcut prin negociere şi acordul comun al Guvernului, reprezentanţilor patronatelor şi sindicatelor, în cadrul şedinţei Consiliului Naţional Tripartit. De majorarea salariului de bază minim de 3.000 de lei vor beneficia 2.181.134 de salariaţi”, au explicat reprezentanţii Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale (MMSS), la începutul lunii decembrie, potrivit sursei citate.
De asemenea, salariul minim în domeniul construcţiilor crește de la 3.000 de lei la 4.000 de lei.
Tot din 2023, plafonul de încadrare în categoria microîntreprinderi se va diminua de la o cifră de afaceri de un milion de euro la 500.000 euro.
Cota de impozitare de 3% va fi eliminată şi a fost introdusă condiţia pentru microîntreprinderi de a avea cel puţin un salariat.
Alte modificări în domeniul fiscal vizează majorarea cotei reduse de TVA de la 5% la 9% pentru activităţile de cazare hotelieră şi servicii de restaurant şi catering, şi de la 9% la 19% la băuturile nealcoolice ce conţin adaos de zahăr. Totodată, va fi aplicată o cotă redusă de TVA de 5% pentru achiziţia unei singure locuinţe a cărei valoare nu depăşeşte suma de 600.000 lei.
Tot de anul viitor, impozitul pe veniturile din dividende creşte de la 5% la 8%.
În schimb, premierul Nicolae Ciucă a anunţat, miercuri, că Guvernul nu va mai prelungi măsura de compensare cu 50 de bani a preţului la carburant, dar este pregătit să o aplice din nou în cazul în care „preţurile vor avea o evoluţie care să depăşească puterea de cumpărare” a cetăţenilor.
„Trebuie să mă refer la compensarea preţului la carburanţi. Dacă iniţial măsura nu părea să fie una care să producă efecte, iată la sfârşitul anului putem să constatăm că a fost o măsură bună, preţul la carburant ajungând la un nivel de dinainte ca măsura să fi fost decisă la nivelul Guvernului. Şi trebuie să anunţăm că începând cu 1 ianuarie ea nu va mai funcţiona”, a afirmat Ciucă, potrivit Agerpres.