Vouchere de energie. Statul oferă finanţare de 100% pentru pompele de căldură. Cu cât scad facturile!

Vouchere de energie. Ministerul Energiei are în plan pentru anul viitor derularea unui al doilea apel al programului Electric Up, în care ar putea fi incluse şi pompe de căldură, a anunțat Cristian Ilie, director Eficienţă Energetică în cadrul ministerului.

„În România, programele de eficienţă energetică sunt foarte împrăştiate, nu ştii cui să te adresezi. Foarte multe ministere se ocupă de eficienţa energetică: Ministerul Mediului, prin programul Casa Verde, Ministerul Dezvoltării, prin programele legate de clădiri, Ministerul Fondurilor Europene (Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene – n.r.), prin POIM, apoi este Ministerul Energiei. Există un site care le centralizează pe toate, făcut de Ministerul Fondurilor”, a declarat Cristian Ilie la conferinţa „Eficienţa energetică în industrie”, organizată de AHK România, potrivit Agerpres. Ministerul Energiei finanţează eficienţa energetică prin programul Electric Up (destinat IMM-urilor și operatorilor economici din domeniului HoReCa) şi prin PNRR.

Vouchere de 1000 de lei. Românii primesc banii pe card pentru facturile din lunile ianuarie-aprilie 2023

„Programul Electric Up s-a închis în iulie şi acum suntem în derulare. Vom lansa al doilea apel anul viitor. Până acum investiţia era de 100 kW şi maximum 100.000 de euro, dar la următorul apel dorim să creştem la 200 kW şi să punem şi alte surse, cum ar fi pompele de căldură. Finanţarea este de 100%”, a completat oficialul ministerial.

În ceea ce priveşte PNRR, ministerul derulează mai multe programe. „Pentru marile companii, am lansat primul apel, dar s-au înscris prea puţine firme. Îl vom relansa la sfârşitul lunii noiembrie. Programul este interesant pentru companiile mari, finanţarea este până la 1,2 milioane euro şi se referă la sisteme de management eficienţă energetică. S-au înscris câteva firme mari. Finanţarea este de minimum 30% şi poate ajunge la 65%”, a subliniat Ilie.

Vouchere de energie pentru pompa de căldură: avantaje și dezavantaje. De ce este recomandată pentru încălzirea locuinței

În contextul crizei energetice cu care se confruntă întreaga Europă și în prag de iarnă, este important să te decizi ce metodă vei folosi pentru a-ți încălzi locuința, dar și pentru a reduce factura de energie electrică. Pompa mută căldura dintr-o parte în alta și este capabilă să o extragă din aer, apă subterană sau pământ și să o ducă în casă. De asemenea, aceasta are un mare avantaj și anume că este capabilă să genereze mult mai multă energie decât se consumă într-o locuință. Pompa de căldură are o unitate exterioară, similară celei unui aparat de aer condiţionat și poate absorbi căldura chiar şi la temperaturi negative şi o „trimite”, în casă.

Guvernul taie vouchere şi tichete: „Sunt inutile, vom folosi resursele pentru a reduce costurile energiei”

Inginerul Adrian Farcaş, specialist în sisteme de încălzire şi deţinător a două brevete de invenţie în domeniu, medaliate cu aur la Saloanele internaţionale de inventică, inclusiv cel din Geneva, susține că instalarea unei pompe de căldură ar fi cea mai bună soluție pentru încălzirea locuinței și economisirea energiei electrice. „Pompa de căldură, indiferent de variantă, aer-apă, apă-apă, apă-sol, este automatizată, ecologică, ieftină şi eficientă. Iar dacă este asociată cu panouri fotovoltaice, proprietarul devine, practic, independent. Nu mai trebuie să plătiţi nimic, nimănui”, spune inginerul Adrian Farcaş, citat de Adevărul.

Care sunt costurile pentru o pompă de căldură
Inginerul orădean spune că investiţia într-un astfel de sistem este la fel ca pentru o centrală pe gaz sau pe lemne. De exemplu, pentru o suprafaţă de 100 de metri pătraţi o pompă de încălzire ar costa în jur de 2.500 euro, plus manopera pentru instalare şi piesele, alţi aproximativ 1.000 euro.

„Pentru pompa de căldură apă-apă sunt necesare foraje de puțuri verticale, pentru pompare și pentru restituție. Pentru cele sol-apă, se realizează un circuit format din pompa de căldură, colectori verticali sau orizontali în funcție de suprafața de teren existentă și a studiului geodezic realizat respectiv sistemul de încălzire din locuință”, explică inginerul. Pompa de căldură funcţionează pe curent, dar consumă de 5-6 ori mai puţin decât un calorifer electric ori un panou radiant și are o durată de viaţă ridicată şi costuri reduse de operare şi de întreţinere. De asemenea, aceasta poate fi folosită şi pentru răcirea locuinţei.

„Eficienţa depinde de mai mulţi factori, ca de pildă cât de bine e izolată casa, însă cheltuielile vor scădea cu cel puţin 30%. Dacă proprietarul instalează şi panouri fotovoltaice, care produc energie electrică, costurile vor fi şi mai mici, poate chiar nule”, mai spune Adrian Farcaş.
Faţă de o centrală pe lemne, pe peleţi sau cea pe gaz, pompa de căldură este complet automatizată, nu necesită curăţire, nu poluează şi nici nu are nevoie de revizii periodice.

VOUCHERE pentru facturi, analizate în Coaliţie. Cu câţi bani se vor alimenta cardurile anti-sărăcie
Inginerul orădean Adrian Farcaş, specialist în sisteme de încălzire şi deţinător a două brevete de invenţie în domeniu, medaliate cu aur la Saloanele internaţionale de inventică, inclusiv cel din Geneva, este convins că soluția cea mai bună pentru încălzirea decentă a locuinței este o pompă de căldură.

„Lemnele, peleţii, gazul, toate s-au scumpit, iar românii încep şi ei să îşi schimbe orientarea de la sistemele clasice de încălzire (lemn, peleţi, combustibil M sau gaz) către sisteme alternative, mult mai prietenoase cu mediul şi mai uşor de utilizat. Pompa de căldură, indiferent de variantă, aer-apă, apă-apă, apă-sol, este automatizată, ecologică, ieftină şi eficientă. Iar dacă este asociată cu panouri fotovoltaice, proprietarul devine, practic, independent. Nu mai trebuie să plătiţi nimic, nimănui”, spune Farcaş.

În privința costurilor, investiţia într-un astfel de sistem este similară celei pentru o centrală pe gaz sau pe lemne. Pentru o suprafaţă de 100 de metri pătraţi, explică inginerul, o pompă de încălzire ar costa în jur de 2.500 euro, la care se adaugă manopera şi piesele necesare montării, alţi aproximativ 1.000 euro. Instalarea durează o zi pentru pompele de căldură pe aer, pentru celelalte fiind nevoie de lucrări de foraj, cum este cazul pompelor apă-apă ori sol-apă. Acestea din urmă, însă, au un consum de energie electrică mult mai mic.

„Pentru pompa de căldură apă-apă sunt necesare foraje de puțuri verticale, pentru pompare și pentru restituție. Pentru cele sol-apă, se realizează un circuit format din pompa de căldură, colectori verticali sau orizontali în funcție de suprafața de teren existentă și a studiului geodezic realizat respectiv sistemul de încălzire din locuință”, explică specialistul.

Însă investiţia se va amortiza în scurt timp, prin reducerea semnificativă a cheltuielilor.  Resursele sunt gratuite dar pompa funcţionează pe curent, însă consumă de 5-6 ori mai puţin decât un calorifer electric ori un panou radiant. Cum funcţionează pe principiul transmiterii căldurii şi nu a generării, costurile de funcţionare sunt reduse în comparaţie cu alte sisteme tradiţionale, pompa are o durată de viaţă ridicată şi costuri reduse de operare şi de întreţinere. Nemaivorbind că poate fi folosită şi pentru răcirea locuinţei.

„Eficienţa depinde de mai mulţi factori, ca de pildă cât de bine e izolată casa, însă cheltuielile vor scădea cu cel puţin 30%. Dacă proprietarul instalează şi panouri fotovoltaice, care produc energie electrică, costurile vor fi şi mai mici, poate chiar nule”, zice Farcaş.

În plus, faţă de o centrală de lemne, cea pe peleţi ori cea pe gaz de pildă, pompa de căldură este complet automatizată, nu necesită curăţire, nu poluează şi nici nu are nevoie de revizii periodice.

Promovate agresiv în ultima perioadă ca soluţie pentru încălzire, panourile radiante sunt considerate de către inginerul orădean ca ineficiente. „Nu e o soluţie normală”, spune Farcaş, explicând că acestea încălzesc suprafeţele folosind cu ajutorul unei tehnologii care emite radiaţii infraroşii. „Este aceeaşi sursă de energie şi căldură ca cea folosită de kinetoterapeuţi, un aparat cu ultrasunete. Aceste panouri nu au randament mai mare decât un calorifer pe ulei.  Oamenii se înşală singuri, este un produs pe care cei care îl produc, îl promovează”, explică Farcaş.

Inginerul susţine că încălzirea cu panourile radiante este la fel de ineficientă ca şi alte variante nou apărute, cum e încălzirea în plintă sau cele în perete. „Niciodată nu vor fi eficiente, sunt produse de marketing. În pereţi, de exemplu, se pierde foarte multă căldură. Căldura fuge în sus, sau spre exterior”, spune inginerul orădean.