Doamne-ajută’. Dacă ambii membri ai familiei lucrează la stat, poţi să îţi plăteşti chiar şi masa în acelaşi complex cu 2.900 de lei, poţi să îţi iei cazare şi masă fără niciun fel de problemă. Este o idee bună, dar fondul trebuie să fie incomingul. În primele şase luni numărul de turişti străini a scăzut pe litoral. Pe litoral avem până în 50.000 de turişti pe sezon şi bulgarii au 3 milioane şi ceva’, a declarat Burcea.
Vouchere de vacanţă. Românii au plătit 520 de ani de cazare cu vouchere în 2019
Directorul general al agenţiei ‘Paradis- Vacanţe de vis’, una dintre cele cu vânzările cele mai mari pentru litoralul românesc, Aurelian Marin, a menţionat pentru AGERPRES că hotelurile de la malul mării sunt principala ţintă a beneficiarilor de vouchere. ‘Voucherele au mers foarte, foarte bine încă de anul trecut de când s-au dat. După care s-a simţit un mic recul pentru că voucherele pe anul acesta nu s-au dat în totalitate, sunt zone în care s-au dat şi altele în care nu s-au dat. Piaţa aşteaptă încă voucherele şi probabil că multe din voucherele pe 2019 vor fi folosite pentru vacanţele din 2020. Sunt oameni, în mod surprinzător, care fac rezervări la acest început de august pentru vara anului viitor. Evident, cei mai mulţi se îndreaptă către litoral, pentru că este această vacanţă şi majoritatea se îndreaptă către Marea Neagră. E clar că cele mai multe vouchere vin aici, dar s-au cam dus peste tot şi un bun exemplu este faptul că foarte multe unităţi s-au clasificat, ca să poată pună mâna pe aceste vouchere. Numărul unităţilor clasificate este enorm faţă de ceea ce era înainte. Din păcate eu nu reuşesc să înţeleg de ce nu încearcă oamenii să vină la mare până în 30 iunie, spre exemplu, când sunt preţuri de 100 de lei pe cameră, într-un hotel de 3 stele, cu mic dejun inclus. Ceea ce reprezintă un preţ foarte mic. Şi vorbim de sfârşit de iunie’, a declarat Aurelian Marin. Proprietarul agenţiei Bibi Touring, Adrian Voican, spune că 30% din vânzările pe care le are în România sunt prin tichetele de vacanţă, apreciind că această iniţiativă reprezintă un adevărat plan de reconstrucţie a turismului românesc.
‘Noi am vândut aproximativ 30% din vacanţele în România prin vouchere. Toată România a mers foarte bine şi asta este partea cea mai bună pentru că, dacă înainte lumea mergea doar pe litoral în vacanţa de vară, acum cu vouchere se duc oriunde. Anul trecut a fost foarte emoţionant să vezi profesori din orăşelele de provincie care veneau după ani şi ani de zile să petreacă o vacanţă într-o staţiune. Deci instrumentul este extraordinar de bun, mai ales dacă este păstrat pe termen mai lung. Noi sperăm din suflet, în ciuda restricţiilor bugetare, să se păstreze aceste vouchere pentru că nu au un impact atât de mare, una e să dai 1.000 de euro salarii la bugetari peste noapte şi alta e să dai 1.400 de lei vouchere de vacanţă care se întorc în economie. Eu am mai spus-o, voucherele de vacanţă sunt un plan Marshall pentru turismul românesc. Investiţii la patru şi cinci stele s-au mai făcut, dar la două şi trei stele nu s-au mai făcut Şi acum se vede că se modernizează. Zona largă a hotelurilor de două şi trei stele se revitalizează cu această ocazie. Dacă se întrerupe acest instrument este ca şi cum ai opri programul Rabla’ sau Prima casă’. Pentru că aceste vouchere fac bine întregii comunităţi, se revitalizează staţiuni întregi. Prin alte pârghii trebuie făcută economia, nu tăind vouchere de vacanţă’, a declarat Voican pentru AGERPRES. Omul de afaceri consideră că prin aceste vouchere se încurajează cheltuirea banilor destinaţi vacanţelor în ţară şi nu în străinătate.
‘Am o părere foarte bună, iniţiativa nu este a Guvernului, ci este a industriei, este mai veche, dar în primă fază a venit criza şi bugetarii nu au mai beneficiat. Începând cu anul trecut a fost implementată foarte bine, când a fost acordată această primă de vacanţă celor 1,2 milioane de bugetari. Este un beneficiu şi pentru ei şi pentru industria, este extraordinar. Dar repet, este o iniţiativă a industriei, ei doar au iniţiat-o şi se desfăşoară cu anumite dificultăţi, dar minusurile sunt mult mai mici decât plusurile. Ce este foarte bine la acest sistem este că se încurajează cheltuirea banilor în ţară. Dacă nu putem să încurajăm să vină bani din afară măcar să nu plece ai noştri. În al doilea rând oamenii au nevoie de vacanţă pentru că ritmul este destul de stresant’, a subliniat Voican. Proprietarul Paralela 45, Alin Burcea, consideră însă că acordarea voucherelor de vacanţă constituie o soluţie pentru turismul românesc doar pe termen mediu şi scurt, România trebuind să se axeze pe atragerea de turişti străini.
‘Noi am avut până acum vouchere de vacanţă de 780.000 de euro şi e puţin dacă te gândeşti că în primul semestru s-au emise vouchere de vacanţă de 202 milioane de euro, ceea ce înseamnă că vom ajunge undeva pe la 300 de milioane. O să îmi sară foarte multă lume cap când o să spun că voucherele de vacanţă sunt bune pe termen mediu şi mic. Eu cred că sunt bune, dar Guvernul ăsta sau viitorul va trebui să se axeze pe incoming. Pentru că noi luăm nişte bani de la buget şi dăm într-o inechitate totală către bugetari. Este totuşi o formulă bună, pentru că foarte multe hoteluri se vând bine acum, se vinde bine balneo, şi muntele, care a avut o creştere de sută la sută. Pentru că lumea se duce fiindcă trebuie să le consume. E bine, dar suntem în bătaia vântului. După mine, nu ştiu dacă vor mai fi resurse anul viitor, voucherele de vacanţă există în funcţie de buget, ori din ceea ce văd eu că se întâmplă în momentul de faţă, nu prea văd că se vor mai da vouchere de vacanţă pentru că nu sunt bani. Este exact ca la o persoană privată, ai bani să pleci în vacanţă, te duci, dacă nu ai, tai vacanţele’, a explicat Burcea. Omul de afaceri afirmă că o altă problemă a agenţiilor de turism este cota de 19% a TVA, care ar trebui aliniată la 5%, cu cât sunt taxate hotelurile.
‘O problemă care ar trebui rezolvată de Guvernul ăsta sau următorul este TVA-ul la agenţiile de turism. De ce oamenii de la hoteluri au 5% TVA şi noi avem 19%? Impactul calculat de noi ar fi de 4-5 milioane de euro pe an, dar e important pentru noi, să rămână bani să te mai duci pe la târguri. Dacă am fi 100 de agenţii care să mergem la târguri, câştigul ar fi altul, pentru că interesul este să aducem bani proaspeţi pentru România. Nu e vorba de o strategie complicată pe incoming, dar trebuie să dai nişte facilităţi. Eu propusesem în urmă cu cinci ani o primă de 5 euro pentru un turist pe care îl aduci la un hotel de 5 stele. Dar sumele nu să le primeşti şi să se scadă din impozitul pe profit. Nu se face nimic şi ne întrebăm de ce nu vin turişti străini şi bulgarii au 10 milioane. Ei sunt lângă noi aici şi au un turist la un bulgar, aduc 9 milioane de turişti şi noi aducem 2,7, dintre care 1,7 vin pentru afaceri’, a mai spus Burcea. Directorul general al agenţiei ‘Paradis – Vacanţe de vis’, Aurelian Marin, apreciază că voucherele de vacanţă constituie o iniţiativă foarte bună a Executivului, care ar greşi dacă ar renunţa la acordarea acestor beneficii. ‘Este o iniţiativă fabuloasă. Are şi minusuri şi putem discuta despre ele, dar plusuri sunt mult mai mari. Şi aş da câteva exemple, la mare, unde cunosc foarte bine subiectul, din toamna anului trecut şi până acum s-au refăcut peste 10 hoteluri, însumând peste 2.500 de camere, foste ruine.
Hotelurile nu mai erau în funcţiune, s-au vândut, deja o parte dintre ele sunt renovate şi puse în funcţiune în 2019, iar celelalte vor fi puse în circuit anul viitor la 3 stele şi 4 stele. Apetitul investitorilor nu ar fi fost aşa mare fără aceste vouchere pentru că au simţit că este business. Şi hotelurile zăceau în paragină de ani de zile. Un al doilea exemplu ar fi al oamenilor care nu au mai mers în concediu de cel puţin 10 ani. Eu sper să nu se oprească distribuirea acestor tichete. În principiu nu ar fi o tragedie, pentru că o mare parte dintre oamenii care le primesc, mergeau oricum în vacanţă, dar bineînţeles că va fi un recul care se va resimţi. După părerea mea ar fi una dintre cele mai proaste măsuri care s-ar putea lua în cazul în care nu vor mai fi distribuite. Pentru că sunt nişte bani cheltuiţi foarte bine, nu ţine doar de zona turismului, ţine şi de sănătate, de reabilitare. Eu sper totuşi că nu se va întâmpla asta. Sunt vreo 300 de milioane de euro şi eu cred că la nivel de România suma este nesemnificativă, mai ales că o parte se întoarce sub diferite forme tot la stat, din impozite directe sau industrii conexe’, a mai spus Marin.
Beneficiarii voucherelor de vacanţă le pot folosi pentru a achiziţiona servicii de cazare, masă, transport, servicii de tratament şi de agrement sau pachete turistice pentru destinaţii în România. Tichetele pot fi folosite şi pentru a cumpăra bilete de avion şi de tren. Condiţia este ca aceste servicii să facă parte dintr-un pachet turistic ce include minimum o noapte de cazare. Tichetele de vacanţă au o valabilitate de 12 luni din momentul emiterii, reprezentând un mod pentru planificarea vacanţelor de peste an.
Vouchere de vacanţă 2019. Românii care au primit, sau urmează să primeazcă voucherele de vacanță, pot să își aleagă agenția de turism cât și pensiunea sau hotelul în care doresc să își petreacă vacanța.
Vouchere de vacanţă 2019. În documentul atașat puteți găsi atât agențiile cât și unitățile de cazare din fiecare județ care acceptă tichetele de vacanță emisă de Cheque Dejeuner, Sodexo și Edenred.
Valoarea totală a voucherelor de vacanță este de 1450 de lei ia filele au valori de 50 sau 100 de lei.
Aproape 80% dintre angajații la stat vor primi voucherele de vacanță pe 2019 până la 1 iunie, astfel încât aceștia își pot achita deja concediul dacă au de gând să plece în iunie. Restul de 20% ar urma să le primească în cursul lunii iunie, mai ales că hotelierii pun presiune pe Guvern să nu amâne acordarea acestui beneficiu.
VOUCHERE DE VACANŢĂ 2019, TICHETE DE VACANŢĂ 2019. Sistemul voucherelor de vacanţă ar trebui îmbunătăţit prin folosirea lor în extrasezon şi în anumite regiuni ale ţării, întrucât utilizarea lor doar în lunile iulie şi august, pe Litoral, duce la scumpiri şi la scăderea numărului de turişti străini, au declarat, miercuri, reprezentanţii Coaliţiei pentru Dezvoltarea României (CDR), într-o conferinţă de presă.
Dragoş Anastasiu, vicepreşedinte al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism şi membru în grupul de lucru pe turism din CDR, a afirmat că reprezintă o problemă faptul că tichetele sunt folosite în principal în sezonul estival.
„Toată lumea se îmbulzeşte pe litoral vara şi în weekend şi atunci cresc preţurile, că aşa este legea cererii şi a ofertei. Un alt efect colateral este inhibarea incoming-ului, pentru că hotelierii pe două luni au venituri crescute cu mai mulţi turişti cu preţuri mai bune şi atunci nu mai vor să se complice cu străinii”, a spus Anastasiu.
El a arătat că turiştii străini au nevoie de un lanţ de chartere din aprilie până în octombrie, iar ei în iulie şi august nu mai găsesc locuri.
„Astfel că turismul de Litoral şi de Deltă nu are o şansă reală de dezvoltare sustenabilă decât dacă sezonul este de nouă luni şi asta nu se poate face decât cu mulţi turişti străini, combinat şi cu români. Ca politică publică, eu aş fi făcut-o altfel. De exemplu: aş fi dat voucherele cu valabilitate în extrasezon. Dacă ai sezon doar două-trei luni, nu-ţi permiţi să ai o echipă stabilă, să bagi bani în pregătirea profesională, oamenii vin şi pleacă, lucrezi cu studenţi şi zilieri. Problema noastră este sezonalitatea, nouă luni, iar nouă luni înseamnă să facem şi altceva decât să stăm la soare. Să facem călărie, cantonamente, evenimente, muzică, multe, multe, multe”, a precizat Anastasiu.
La rândul său, Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional pentru Întreprinderi Private Mici şi Mijlocii şi membru în grupul de lucru pe turism al CDR, a arătat că voucherele de vacanţă au însemnat un suflu pentru turismul românesc, doar că acest sistem trebuie îmbunătăţit.
„Eu am fost ministrul care a introdus voucherele de vacanţă şi ceea ce trebuie să avem în vedere este calitatea politicilor publice. Noi avem o politică publică, am văzut nişte consecinţe, şi nu facem nimic să schimbăm. Este un efect faptul că un privat poate plăti mai mult, pentru că piaţa a fost distorsionată de cineva care are vouchere de vacanţă. Atunci această politică publică trebuie îmbunătăţită, în sensul că am sesizat că voucherele s-au concentrat pe unele regiuni şi nu pe cele pe care noi le voiam dezvoltate în strategia de ecoturism. Bun, schimbăm şi spunem că voucherele pot fi folosite numai în acele regiuni, ca să le impulsionăm. Doi: am sesizat că voucherele au fost folosite doar în vârf de sezon. Schimbăm reglementarea şi spunem că pot fi folosite numai în extrasezon. Corelăm cu vacanţa copiilor şi ne uităm şi în alte zone. Asta înseamnă politică publică. Pentru că dacă blamăm cu totul acea politică, pierdem cu toţii”, a completat el.
Opinia lor este susţinută şi de Daniel Mischie, de asemenea membru în grupul de lucru pe turism din CDR.
„Voucherele de vacanţă sunt un boost extraordinar, un impuls extraordinar pe termen scurt pentru turism. Sigur, 400 de milioane puteau fi cheltuiţi şi altfel decât gratis. Şi nu se referă doar la bugetari, ci şi la mediul privat. Şi o parte dintre noi putem lua tichete de vacanţă în aceleaşi condiţii ca şi tichetele de masă. În momentul în care piaţa se echilibrează, dacă tu vrei să beneficiezi de tichete de vacanţă, poţi să accepţi tichete de vacanţă ca operator. Dacă tu ai foarte mulţi nemţi la uşă cu suta de euro pentru cazare, atunci poţi să nu accepţi tichete de vacanţă. A, e mult mai simplu azi să încasezi tichete de vacanţă şi să stai liniştit, decât să aduci neamţul cu suta de euro la cazare. Dar nu uitaţi că resuscitarea turismului din România, pe termen scurt, e foarte importantă”, a arătat Mischie.
VOUCHERE DE VACANŢĂ 2019, TICHETE DE VACANŢĂ 2019. Sistemul voucherelor de vacanţă ar trebui îmbunătăţit prin folosirea lor în extrasezon şi în anumite regiuni ale ţării, întrucât utilizarea lor doar în lunile iulie şi august, pe Litoral, duce la scumpiri şi la scăderea numărului de turişti străini, au declarat, miercuri, reprezentanţii Coaliţiei pentru Dezvoltarea României (CDR), într-o conferinţă de presă.
Dragoş Anastasiu, vicepreşedinte al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism şi membru în grupul de lucru pe turism din CDR, a afirmat că reprezintă o problemă faptul că tichetele sunt folosite în principal în sezonul estival.
„Toată lumea se îmbulzeşte pe litoral vara şi în weekend şi atunci cresc preţurile, că aşa este legea cererii şi a ofertei. Un alt efect colateral este inhibarea incoming-ului, pentru că hotelierii pe două luni au venituri crescute cu mai mulţi turişti cu preţuri mai bune şi atunci nu mai vor să se complice cu străinii”, a spus Anastasiu.
El a arătat că turiştii străini au nevoie de un lanţ de chartere din aprilie până în octombrie, iar ei în iulie şi august nu mai găsesc locuri.
„Astfel că turismul de Litoral şi de Deltă nu are o şansă reală de dezvoltare sustenabilă decât dacă sezonul este de nouă luni şi asta nu se poate face decât cu mulţi turişti străini, combinat şi cu români. Ca politică publică, eu aş fi făcut-o altfel. De exemplu: aş fi dat voucherele cu valabilitate în extrasezon. Dacă ai sezon doar două-trei luni, nu-ţi permiţi să ai o echipă stabilă, să bagi bani în pregătirea profesională, oamenii vin şi pleacă, lucrezi cu studenţi şi zilieri. Problema noastră este sezonalitatea, nouă luni, iar nouă luni înseamnă să facem şi altceva decât să stăm la soare. Să facem călărie, cantonamente, evenimente, muzică, multe, multe, multe”, a precizat Anastasiu.
La rândul său, Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional pentru Întreprinderi Private Mici şi Mijlocii şi membru în grupul de lucru pe turism al CDR, a arătat că voucherele de vacanţă au însemnat un suflu pentru turismul românesc, doar că acest sistem trebuie îmbunătăţit.
„Eu am fost ministrul care a introdus voucherele de vacanţă şi ceea ce trebuie să avem în vedere este calitatea politicilor publice. Noi avem o politică publică, am văzut nişte consecinţe, şi nu facem nimic să schimbăm. Este un efect faptul că un privat poate plăti mai mult, pentru că piaţa a fost distorsionată de cineva care are vouchere de vacanţă. Atunci această politică publică trebuie îmbunătăţită, în sensul că am sesizat că voucherele s-au concentrat pe unele regiuni şi nu pe cele pe care noi le voiam dezvoltate în strategia de ecoturism. Bun, schimbăm şi spunem că voucherele pot fi folosite numai în acele regiuni, ca să le impulsionăm. Doi: am sesizat că voucherele au fost folosite doar în vârf de sezon. Schimbăm reglementarea şi spunem că pot fi folosite numai în extrasezon. Corelăm cu vacanţa copiilor şi ne uităm şi în alte zone. Asta înseamnă politică publică. Pentru că dacă blamăm cu totul acea politică, pierdem cu toţii”, a completat el.
Opinia lor este susţinută şi de Daniel Mischie, de asemenea membru în grupul de lucru pe turism din CDR.
„Voucherele de vacanţă sunt un boost extraordinar, un impuls extraordinar pe termen scurt pentru turism. Sigur, 400 de milioane puteau fi cheltuiţi şi altfel decât gratis. Şi nu se referă doar la bugetari, ci şi la mediul privat. Şi o parte dintre noi putem lua tichete de vacanţă în aceleaşi condiţii ca şi tichetele de masă. În momentul în care piaţa se echilibrează, dacă tu vrei să beneficiezi de tichete de vacanţă, poţi să accepţi tichete de vacanţă ca operator. Dacă tu ai foarte mulţi nemţi la uşă cu suta de euro pentru cazare, atunci poţi să nu accepţi tichete de vacanţă. A, e mult mai simplu azi să încasezi tichete de vacanţă şi să stai liniştit, decât să aduci neamţul cu suta de euro la cazare. Dar nu uitaţi că resuscitarea turismului din România, pe termen scurt, e foarte importantă”, a arătat Mischie.
Dragoş Anastasiu, vicepreşedinte al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism şi membru în grupul de lucru pe turism din CDR, a afirmat că reprezintă o problemă faptul că tichetele sunt folosite în principal în sezonul estival.
„Toată lumea se îmbulzeşte pe litoral vara şi în weekend şi atunci cresc preţurile, că aşa este legea cererii şi a ofertei. Un alt efect colateral este inhibarea incoming-ului, pentru că hotelierii pe două luni au venituri crescute cu mai mulţi turişti cu preţuri mai bune şi atunci nu mai vor să se complice cu străinii”, a spus Anastasiu.
El a arătat că turiştii străini au nevoie de un lanţ de chartere din aprilie până în octombrie, iar ei în iulie şi august nu mai găsesc locuri.
„Astfel că turismul de Litoral şi de Deltă nu are o şansă reală de dezvoltare sustenabilă decât dacă sezonul este de nouă luni şi asta nu se poate face decât cu mulţi turişti străini, combinat şi cu români. Ca politică publică, eu aş fi făcut-o altfel. De exemplu: aş fi dat voucherele cu valabilitate în extrasezon. Dacă ai sezon doar două-trei luni, nu-ţi permiţi să ai o echipă stabilă, să bagi bani în pregătirea profesională, oamenii vin şi pleacă, lucrezi cu studenţi şi zilieri. Problema noastră este sezonalitatea, nouă luni, iar nouă luni înseamnă să facem şi altceva decât să stăm la soare. Să facem călărie, cantonamente, evenimente, muzică, multe, multe, multe”, a precizat Anastasiu.
La rândul său, Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional pentru Întreprinderi Private Mici şi Mijlocii şi membru în grupul de lucru pe turism al CDR, a arătat că voucherele de vacanţă au însemnat un suflu pentru turismul românesc, doar că acest sistem trebuie îmbunătăţit.
„Eu am fost ministrul care a introdus voucherele de vacanţă şi ceea ce trebuie să avem în vedere este calitatea politicilor publice. Noi avem o politică publică, am văzut nişte consecinţe, şi nu facem nimic să schimbăm. Este un efect faptul că un privat poate plăti mai mult, pentru că piaţa a fost distorsionată de cineva care are vouchere de vacanţă. Atunci această politică publică trebuie îmbunătăţită, în sensul că am sesizat că voucherele s-au concentrat pe unele regiuni şi nu pe cele pe care noi le voiam dezvoltate în strategia de ecoturism. Bun, schimbăm şi spunem că voucherele pot fi folosite numai în acele regiuni, ca să le impulsionăm. Doi: am sesizat că voucherele au fost folosite doar în vârf de sezon. Schimbăm reglementarea şi spunem că pot fi folosite numai în extrasezon. Corelăm cu vacanţa copiilor şi ne uităm şi în alte zone. Asta înseamnă politică publică. Pentru că dacă blamăm cu totul acea politică, pierdem cu toţii”, a completat el.
Opinia lor este susţinută şi de Daniel Mischie, de asemenea membru în grupul de lucru pe turism din CDR.
„Voucherele de vacanţă sunt un boost extraordinar, un impuls extraordinar pe termen scurt pentru turism. Sigur, 400 de milioane puteau fi cheltuiţi şi altfel decât gratis. Şi nu se referă doar la bugetari, ci şi la mediul privat. Şi o parte dintre noi putem lua tichete de vacanţă în aceleaşi condiţii ca şi tichetele de masă. În momentul în care piaţa se echilibrează, dacă tu vrei să beneficiezi de tichete de vacanţă, poţi să accepţi tichete de vacanţă ca operator. Dacă tu ai foarte mulţi nemţi la uşă cu suta de euro pentru cazare, atunci poţi să nu accepţi tichete de vacanţă. A, e mult mai simplu azi să încasezi tichete de vacanţă şi să stai liniştit, decât să aduci neamţul cu suta de euro la cazare. Dar nu uitaţi că resuscitarea turismului din România, pe termen scurt, e foarte importantă”, a arătat Mischie.
– cu vouchere de vacanță puteți lua alături pe oricine doriți, membru al familiei sau prieten.
– vă puteți acoperi orice cheltuială din concediul de odihnă, singura condiție fiind ca acesta să fie efectuat în România.
– valoarea maximă a voucherelor va fi egală cu șase salarii de bază minime brute.
– valoarea nominală permisă pentru fiecare voucher de vacanță pe suport de hârtie va fi multiplu de zece lei, dar nu mai mult de 100 de lei
OUG 8/2009 (aplicabil pana in la 1 Ian 2021) – Art .1 (8) Prestarea serviciilor achiziţionate de către unităţile afiliate prin intermediul voucherelor de vacanţă se face în structuri de primire turistice, autorizate de Autoritatea Naţională pentru Turism.
ART. 4 (1) Operatorii economici cu activitate de turism din România, autorizaţi de Autoritatea Naţională pentru Turism, conform Ordonanţei Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 755/2001, cu modificările ulterioare, care deţin structuri de primire turistice clasificate şi/sau agenţii de turism licenţiate şi care acceptă vouchere de vacanţă ca modalitate de plată, se denumesc, în mod convenţional şi în înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţă, unităţi afiliate.
(2^2) Voucherele de vacanţă emise pe suport electronic pot fi alimentate exclusiv cu valoarea nominală a voucherelor de vacanţă acordate de către angajator şi pot fi utilizate doar pentru achiziţionarea de servicii turistice în unităţile afiliate, definite potrivit art. 4 alin. (1).
Art. 7. (2) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu 14 puncte – amendă şi retragerea certificatului de clasificare, respectiv a licenţei de turism acceptarea de către unităţile afiliate de vouchere de vacanţă pentru achiziţionarea de servicii care nu îndeplinesc condiţiile pachetului minim de servicii prevăzut la art. 1 alin. (7).
HG 215/2009
ART. 22 (1) Unităţile afiliate, definite potrivit art. 4 din ordonanţa de urgenţă, pot încheia contracte de prestări de servicii cu unităţile emitente dacă deţin licenţă de turism valabilă în cazul agenţiilor de turism şi, respectiv, certificat de clasificare 14 valabil în cazul structurilor de primire turistice, conform prevederilor legale în vigoare
Legea 165/2018 – (aplicabila pentru voucherele de vacanta din 1 ian 2021) Art.8 (6) Biletele de valoare pot fi utilizate doar pe teritoriul României, în termenul de valabilitate şi numai pentru achiziţionarea bunurilor şi serviciilor pentru care au fost emise.
Beneficiarii voucherelor de vacanță trebuie să știe că, cu aceste tichete, pot achiziționa servicii precum cazare, masă, transport, servicii de tratament și de agrement sau pachete turistice. Legea impune însă la folosirea voucherelor achiziționarea a cel puțin o noapte de cazare. Locațiile în care vor fi folosite voucherele trebuie să aibă autorizație / licență de la Autoritatea Națională pentru Turism.
De asemenea, trebuie să știți că doar angajații care au primit voucherele de vacanță sunt singurii îndreptățiți să le utilizeze. Acestea nu pot fi comercializate, nici folosite în alte scopuri decât cele amintite mai sus. Nu se restituie rest de bani de lavoucherul de vacanță.
Comenzile de achiziție pentru voucherele de vacanță sunt transmise de către angajator companiilor care emit astfel de beneficii. Acestea conțin următoarele date: numele și prenumele beneficiarilor; codul numeric personal al fiecărui beneficiar; numărul voucherelor de vacanță pentru fiecare beneficiar; valoarea nominală a voucherului de vacanță și valoarea nominală totală a voucherelor de vacanță acordate fiecărui beneficiar.