„Voucherele de vacanţă trebuie să se acorde obligatoriu, au fost principalul motor de dezvoltare a turismului din România atât în 2018, cât şi în 2019. O spune mediul de afaceri din turism, pentru că ei au făcut şi un studiu în acest sens, iar concluziile au arătat clar că programul voucherelor de vacanţă a fost unul de succes şi că trebuie să continue.
De altfel, noi am lăsat un proiect de OUG la minister prin care spuneam că voucherele de vacanţă trebuie extinse şi în extrasezon, cu valoarea de 2080 lei. Era vorba de două luni toamna şi două luni primăvara. A fost o măsură pe care am adoptat-o împreună cu mediul de afaceri şi care ar fi dus la dezvoltarea turismului din România pe perioada următoare. Din păcate, liberalii au pus la coş această iniţiativă a noastră şi a mediului de afaceri, iar acum caută motive pentru a da vina pe PSD. Noi le-am introdus, a fost o măsură prioritară a Guvernului PSD, iar ei caută motive să nu mai acorde aceste vouchere cetăţenilor din România. Şi spun cetăţenilor, nu doar bugetarilor, pentru că în 2019 aproape 20 la sută din totalul lor au fost acordate de mediul privat. Nu ştiu ce artificii caută dl Orban pentru a nu le mai acorda. Să nu uităm că şi el, şi dl Cîţu au spus că atunci când vor ajunge în Guvern vor elimina aceste vouchere. Clar aceasta a fost intenţia PNL-ului de la început. Acum încearcă să dea vina pe PSD.”, a spus Bogdan Trif, potrivit DC NEWS.
Potrivit legislaţiei, angajatul are obligaţia să restituie angajatorului voucherele de vacanţă neuitilizate ori necuvenite la sfârşitul perioadei de valabilitate sau în cazul încetării contractului de muncă.
„Tichetele de vacanţă au influenţat preţul hotelurilor în 2019, Travelminit raportând o creştere de preţ de 55% faţă de 2017 şi de 9% faţă de 2018 pentru o noapte pentru două persoane, iar pentru o familie creşterea este de 44% faţă de 2017 şi de 9% faţă de 2018”, se arată în comunicat într-un comunicat de presă.
Printre cele mai scumpe destinaţii din România în 2019 se regăseşte Capitala, cu un preţ de aproximativ 300 de euro pe sejur, fiind urmată de litoralul românesc şi Delta Dunării cu o medie de 287 de euro pe sejur.
De asemenea, staţiunile balneoclimaterice se află în topul celor mai scumpe destinaţii din România, cu un preţ de 240 de euro pe sejur, mediu trei nopţi. Activităţile specifice fiecărei zone au crescut preţurile sejururilor, unele pachete incluzând şi activităţi populare cum ar fi excursii cu barca în Delta Dunării sau tratamente balneo.
În topul celor mai scumpe tipuri de cazări se află apartamentele, care pot acomoda un număr mai mare de persoane, cu o medie de 227 de euro pe trei nopţi (76 euro pe noapte), pe locul doi situându-se hotelurile cu un preţ de aproximativ 204 euro pe trei nopţi (68 euro pe noapte). Pensiunile şi cabanele pot fi rezervate cu un cost de aproximativ 146 euro pe trei nopţi (76 de euro pe noapte).
Toate tipurile de tichete valorice sunt reglementate acum prin Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare. Completări privind regimul fiscal al acestora găsim în Codul fiscal, iar o discuție separată se face anul acesta pentru regimul tichetelor de vacanță, scrie avocatnet.ro.:
Cel mai frecvent folosite tichete valorice sunt, fără dubiu, tichetele de masă. Tichetele de masă sunt bilete de valoare ce se pot acorda lunar salariaților și care pot fi utilizate doar pentru achiziția de alimente sau achitarea meselor.
Acestea se pot distribui atât în format tipărit, cât și pe suport electronic și pot fi folosite în unităţile de alimentaţie publică, magazinele alimentare, cantinele-restaurant sau bufetele care acceptă plata cu acest tip de bilet de valoare. Ele pot fi oferite într-un număr egal cu cel al zilelor lucrătoare pentru care sunt distribuite. Astfel, un salariat nu poate folosi lunar un număr de bonuri de masă mai mare decât numărul zilelor lucrătoare din respectiva lună.
Iar asta chiar dacă lucreză part time. Practic, chiar dacă se lucrează cu normă parțială, salariatul are dreptul, la unul dintre angajatorii săi, să primească tichetele de masă la fel cum le primesc salariații ce lucrează cu normă întreagă, tocmai pentru că banii aceștia sunt acordați în considerarea unei zile de muncă, iar nu a orelor lucrate. Dar asta înseamnă că cei cu normă parțială nu pot primi tichete din mai multe locuri într-o lună, ci de la un singur loc de muncă.
Acestea au, momentan, o valoare nominală maximă de 15,18 lei. Ea se va folosi până în martie 2020, când valoarea va trebui actualizată (în funcție de inflație), dar creșterile de acest gen nu sunt niciodată însemnate. În general, creșterile substanțiale se fac prin modificări legislative speciale de creștere a acestei valori – de pildă, e posibil să vedem crescută valoare maximă a tichetelor de masă la 20 de lei anul acesta pentru că în Parlament există un proiect legislativ cu șanse mari să devină lege.
Pentru a le oferi bani de hrană angajaților lor, firmele ar putea să se gândească să le ofere fie tichete de masă, fie diurnă. Condițiile de acordare a fiecărui tip de beneficiu sunt diferite, tocmai de aceea, este indicat ca fiecare angajator să analizeze oportunitatea și legalitatea acordării fiecărui tip de beneficiu pentru a putea lua o decizie de la caz la caz. Câteva aspecte legate de această comparație se regăsesc în acest material.
Tichetele cadou reprezintă bilete de valoare ce pot fi acordate de angajatori salariaților, în mod ocazional, pentru diverse cheltuieli sociale. Suplimentar, ele pot fi oferite și altor persoane, nu numai salariaților, pentru campanii de promovare a produselor, pentru studii de piață, pentru promovarea produselor pe diferite piețe, protocol și cheltuieli legate de reclamă sau publicitate.
În această lege scrie că nivelul maxim la care pot ajunge sumele acordate sub formă de tichete cadou se stabilește de către fiecare angajator în parte, cu reprezentanții salariaților sau, acolo unde există, sindicatul. În Codul fiscal, la definirea veniturilor salariale și asimilate salariilor, se prevede că nu sunt impozabile, în sensul impozitului pe venit (adică la angajat), veniturile sub forma tichetelor cadou, printre altele. Dar condiția impusă pentru neimpozitare este ca ele să se încadreze în 150 de lei pentru fiecare persoană în parte, pentru fiecare ocazie în parte. Mai multe despre taxarea acestor tichete puteți afla din acest material.
Aceeași lege cuprinde și tichetele culturale, care reprezintă bilete de valoare ce pot fi acordate angajaților lunar sau în mod ocazional și pot fi folosite pentru a plăti diverse bunuri și servicii culturale: cărţi, manuale şcolare, albume muzicale, filme, dar și abonamente sau bilete la spectacole, concerte, proiecție de filme, muzee, festivaluri sau parcuri tematice.
Valoarea maximă a sumei acordate ca tichet cultural este de 150 de lei, în cazul acordării lunare a acestora și de 300 de lei/eveniment, în cazul tichetelor acordate ocazional. Valoarea nominală a unui tichet cultural este de zece lei sau multiplu al acestei valori, dar nu mai mare de 50 de lei.
Ca și tichetele de masă, ele pot fi pe suport hârtie sau electronice. Din perspectivă fiscală, dacă se respectă plafoanele de mai sus, pentru angajator, contravaloarea e deductibilă la calculul impozitului pe profit în limita a 5% – cheltuieli cu salariile personalului – , iar pentru angajat se impozitează contravaloare cu 10% (impozitul pe venit), fără aplicarea contribuțiilor sociale.
Tichetele de creșă reprezintă bilete de valoare care se acordă, în fiecare lună, salariaților care nu beneficiază de concediul pentru creșterea copilului în vârstă de până la doi ani (sau trei ani, în cazul copilului cu handicap) și de indemnizația aferentă.
Aceste tichete pot fi utilizate doar pentru plata taxelor la creșa unde este înscris copilul și se acordă, la cerere, unuia dintre părinți sau tutorelui și pe baza livretului de familie.
Valoarea maximă a sumei acordate ca tichet de creșă nu poate depăși 460 de lei pe lună, pentru fiecare copil ce merge la creșă. Valoarea nominală a unui tichet de creșă este de 10 lei sau multiplu al acestei valori, dar nu mai mare de 100 de lei. Și această valoare ar trebui indexată în acest an.
Important! Tichetele de creșă se pot cumula cu alocația de stat pentru copii și cu stimulentul de inserție.
Așa cum precizam la început, voucherele de vacanță necesită o discuție separată apropo de regimul juridic. Teoretic, ele sunt tratate de aceeași lege ca cele de mai sus, dar reglementarea cu pricina nu se aplică anul acesta, așa cum nu s-a aplicat nici în 2019. Ci abia din 2021.
Până la 1 ianuarie 2020, cei care acordă bani de vacanță angajaților (vorbim de firme private, pentru că la stat există indemnizația de vacanță specială) se uită în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanță. Potrivit acesteia, nivelul maxim al sumei ce poate fi acordată pe parcursul unui an fiscal sub forma voucherelor este de șase salarii de bază minime brute, însemnând 13.380 de lei (adică 6 x 2.230 de lei). Iar cel care primește tichete de vacanță nu mai poate primi și prima de vacanță în același an fiscal.