Vouchere de vacanţă 2023. Potrivit unui proiect de lege, angajații din sectorul privat ar putea primi din partea statului vouchere de vacanță în valoare de 1.450 de lei. Este de așteptat ca acest lucru să se întâmple începând de anul viitor. Prin această inițiativă se dorește susținerea turismului din țara noastră.
Pe de altă parte, din cauza deficitului bugetar, PNL ia în calcul renunţarea la acest beneficiu şi în ceea ce-i priveşte pe bugetari.
Vouchere de vacanţă 2023. Angajatorii din privat au mai multe variante prin care pot suporta, dacă-și permit, cheltuielile de vacanță ale salariaților lor. Una dintre variante este acordarea voucherelor/tichetelor de vacanță, pentru care nu se datorează contribuții, ci doar impozit și care reprezintă un beneficiu inclusiv pentru turismul autohton.
Deși încă din 2021 trebuia să se aplice o reglementare adoptată acum mai mulți ani de Parlament, tot OG nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanță a rămas și în 2023 reperul legislativ pentru acordarea de vouchere pentru angajații de la privat (Legea nr. 165/2018 se va aplica pentru vouchere abia din 2027, după ce termenul a fost amânat de trei ori).
Voucherele se pot acorda anual în cuantum de 1.450 lei pentru un salariat. Pe de altă parte, Legea biletelor de valoare (Legea 165/2018) prevede că voucherele de vacanță în mediul privat se pot acorda (per salariat) în limita a șase salarii minime brute pe țară în decursul unui an fiscal. Asta ar fi înseamnat, în 2023, o limită maximă de 18.000 de lei, doar că, așa cum spuneam, Legea 165 încă nu se aplică, iar limita rămâne cea din OG 9/2009. Voucherele se pot acorda acum doar electronic, varianta tipărită fiind eliminată de anul trecut.
„Angajatul care beneficiază de vouchere de vacanță nu mai beneficiază de prima de vacanță în cursul anului fiscal”, scrie în OUG nr. 8/2009 – în acest material prezentam, la început de an, care sunt variantele pe care le are la dispoziție angajatorul pentru a suporta în total sau în parte vacanțele angajaților (întrucât voucherele nu sunt singura opțiune – se pot acorda prime de vacanță, al căror regim este acela de venit suplimentar salariului, impozitat și taxat cu toate dările fiscale pe care suportă și salariul, dar se mai poate folosi și opțiunea decontării ulterioare a cheltuielilor de vacanță).
Notă: În acest context, merită amintit un proiect legislativ aflat acum în Parlament, care prevede acordarea voucherelor și în mediul privat, prin folosirea banilor plătiți drept impozit pe venit. Șansele ca acesta să devină lege, în actualul context economic și fiscal, sunt însă mici.
Voucherele de vacanță sunt acordate conform regulilor negociate în contractele colective sau, în urma consultărilor cu angajații, în regulamentele interne.
Cum e probabil ca un CCM să nu fie aplicabil unității, regulamentul intern fiind obligatoriu însă pentru toată lumea, regulile de acordare ar trebui să fie cuprinse în acesta din urmă. Nu pot fi excluși însă angajați pe motiv că au stat prea mult în medical, de exemplu.
Nu se poate tăia dreptul la vouchere, de asemenea, ca urmare a unei proceduri disciplinare. O sancțiune disciplinară care presupune pierderea dreptului la un beneficiu extrasalarial nu este posibil a fi aplicată întrucât nu e prevăzută de lege și ar avea, totodată, caracterul unei amenzi disciplinare.
Vouchere de vacanţă 2023. Mai mulți lideri PNL au propus în discuțiile din coaliție suspendarea voucherelor de vacanță ale bugetarilor, ca măsură de reducere a deficitului bugetar, au declarat pentru G4Media surse politice. În aceste zile, PSD și PNL discută un pachet mult mai mare de măsuri fiscale – creșteri de taxe și impozite, introducerea de noi impozite.
Voucherele de vacanță pentru bugetari au un impact anual de circa 1,5 miliarde de lei la bugetul statului. Ele au fost introduse pentru a sprijini sectorul turistic intern. Voucherele nu pot fi folosite în afara României. Valoarea unui voucher e de 1.450 de lei.
România se confruntă cu un deficit bugetar scăpat de sub control după ce încasările la buget au fost în primele șase luni cu mult sub cheltuieli. Pentru a evita tăierea fondurilor europene și o penalizare din partea piețelor, guvernul trebuie să ia măsuri de reducere a deficitului.
Reducerea deficitului se poate realiza fie prin tăierea de cheltuieli ale statului, fie prin crearea de noi venituri prin taxe și impozite.
Coaliția PSD-PNL negociază în aceste zile un mega-pachet de măsuri fiscale, creșteri de taxe și impozite, care ar urma să fie aplicate fie de la 1 august, fie de la 1 septembrie, pentru a acoperi gaura bugetară de câteva zeci de miliarde de lei și pentru ca România să se încadreze în deficitul negociat cu Comisia Europeană, după cum a scris G4Media miercuri.
Unele creșteri de taxe și impozite sunt complet noi, cum ar fi introducerea unui impozit de 1% pentru clădiri rezidențiale care cumulat depășesc valoarea de 500.000 de euro, altele sunt idei mai vechi cum ar fi impozite mărite pentru jocuri de noroc și tutun.
Guvernul pregătește marele plande austeritate. Se pregătește măsura, susținută public de premierul Marcel Ciolacu, de impozitare cu 1% a marilor companii a căror cifră depășește 100 de milioane de euro, dar nu va fi singura care ar trebui să umple golurile de la buget.
Vor fi impozitate sumele pe care marile companii le transmit în afara țării. Măsura este una prin care se încearcă stoparea externalizării profiturilor și evitarea impozitelor în România.
O altă măsură discutată în Guvern este introducerea unui nou impozit pentru clădirile rezidențiale care depășesc valoarea de 500.000 de euro. Un dezvoltator imobiliar ar urma să plătească minim 5000 de euro anual.
Guvernul pregăteşte taxa „pe vilă”, pe produsele bio şi TVA 19% pentru mâncarea animalelor
De asemenea, se analizează creșterea impozitului pe dividente de la 8% la 10%, dar procentul încă se mai discută.
Guvernul ia în calcul creșterea salariului minim în două etape:
1. De la 3000 la 3300 de lei.
2. De la 3300 la 3750 de lei.
De asemenea va crește salariul minim în construcții de la 4000 de lei la 4500 de lei.
Alte măsuri:
Guvernul ia în calcul supraimpozitarea salariilor care depășesc veniturile președintelui României.
Cotele de TVA, în urma discuției cu reprezentanții Comisiei Europene, vor rămâne la fel: 19% și 9%, inclusiv pentru industria HORECA.
Guvernul intenționează să reducă aproape 200 de mii de posturi care nu sunt ocupate în administrație.
Impozit mărit cu 10% la licența pentru jocuri de noroc, aparate tip “păcănele”, tutun rece – țigări electronice, băuturi de lux, cognac, rom, whiskey, champagne, alimente de lux.
Tănase Stamule anunţă renunţarea la pomeni şi vouchere
“Avem tichete de zeci de miliarde de lei, tot felul de vouchere, tot felul de pomeni. Stai puțin, privatul strânge cureaua și să nu strângă puțin și statul? E nevoie de toate voucherele astea, toate bonusurile? Hai să vedem”, a declarat Tănase Stamule, membru PNL și profesor ASE, care este implicat în discuțiile Coaliției PSD-PNL cu privire la reducerile de cheltuieli ale statului și creșterilor de taxe.
În cadrul unui interviu acordat HotNews.ro el a vorbit despre măsurile fiscale și bugetare care se află pe masa discuțiilor, care e poziția PNL și ce dorește PSD.” Întâi vorbim despre reducerea și eficiența cheltuielilor statului. Astăzi vedem risipă în toate zonele, de la regionalizarea unor deconcetrate, la evaluarea unor serii de bonusuri care se dau aiurea la stat și alte lucruri care nu credem că sunt corecte din punct de vedere social”, susține Tănase Stamule.
După ce rezolvăm aceste lucruri, spune el, sunt și discuții de creștere a taxelor pentru că „o gaură atât de mare nu poate fi acoperită doar din reduceri de cheltuieli”.
„Nu poți să bagi mâna în buzunarele oamenilor și să zici: Ia plătiți-mi voi gaura pe care mi-am făcut-o. Mi-am tras un glonte în picior și acum asta e, e vina voastră!”
„Povara trebuie împărțită. Mai întâi ne uităm la stat, că avem o grămadă de agenții, sinecuri care nu fac nimic. Trebuie să evaluăm dacă mai facem agenții noi dacă vrem să creștem taxe”.
„Avem tichete de zeci de miliarde de lei, tot felul de vouchere, tot felul de pomeni. Stai puțin, privatul strânge cureaua și să nu strângă puțin și la stat? E nevoie de toate voucherele astea, toate bonusurile? Hai să vedem”, a precizat el.
„Dacă în privat au crescut cu 5% salariile, hai să vedem cu cât au crescut la stat. S-au mascat creșterile prin bonusuri sau prin creșterea normei de hrană?
„Hai să vedem de ce s-a mascat chestia asta așa. Înțeleg că unii au vrut să fie prieteni cu anumite părți ale sistemului public, dar nu e corect să plăteacă toată societatea, să ne pierdem competitivitatea economică doar pentru că s-a construit greșit bugetul”.
Multe persoane au certificat de handicap, dar nu au nimic
„Discutam cu un primar, zilele trecute, care spune că are multe persoane cu certificat de handicap, dar nu au nicio problemă. Își iau și însoțitori. Trebuie verificate la sânge aceste cheltuieli ale statului, iar acolo unde sunt bazate pe minciuni, responsabilii să fie trași la răspundere”, a mai arătat profesorul ASE. „Nu putem să dăm un pumn în ficat mediului de afaceri așa… gratuit. Mai degrabă reducem cheltuielile statului și apoi negociem cu mediul de afaceri”.
Ce măsuri sunt discutate pe creșterea taxelor: de la curățarea microîntreprinderilor, la prețurile de transfer
Potrivit lui Stamule, trebuie ca PSD și PNL să aibă înțelepciunea să împartă echitabil această povară.
„Există câteva zeci de măsuri, de la modalități de a limita prețurile de transfer (sunt companii care își mută profiturile, 20 miliarde lei sunt duși în afara țării), la modalități prin care persoane care au un singur client, nu sunt angajați și stau pe microîntreprinderi”, a spus el.
Potrivit acestuia, conceptul de microîntreprindere a fost făcut pentru a începe o activitate economică care să-ți genereze valoare adăugată, nu ca o persoană să nu-și plătească contribuțiile la sănătate și pensie. „Dacă tu, ca microîntreprindere, ai 4-5-6 clienți este perfect în regulă. Înseamnă că ai activitate economică. Dacă ai un singur client, înseamnă că acea firmă preferă să facă contract de prestări servicii decât să-ți facă contract de muncă”, a mai afirmat el.
„Mulți angajați sunt mascați sub forma unor microîntreprinderi. Dacă elimini, trebuie cumva să dai un stimul (scăderea poverii pe muncă n.r.). Poți să zici că nu din 2024, ci din 2025, dar trebuie să dai o perspectivă”.
O altă discuție din Coaliție este și eliminarea facilităților din construcții, agricultură și industria alimentară.
„Mai e o discuție. Dacă elimini facilitățile, e corect să elimini și contribuțiile sociale ca să reducem povara pe muncă. Nu putem de anul ăsta? Să începem de anul viitor sau peste 2 ani”, a afirmat el. „Atunci când reașezi povara fiscală și elimini anumite facilități, trebuie să oferi economiei private și o perspectivă de creștere a competitivității fiscale”.
Potrivit acestuia, trebuie să discutăm întreg pachetul înainte să venim în fața antreprenorilor și populației cu creșterile de taxe.
Anumite facilități fiscale, spune Stamule, au ajuns la maturitate. „Este corect să fie eliminate, dar nu le elimini de azi pe mâine. Discuți cu industria: în 2-3 ani vom crește gradual și dispare facilitatea fiscală”, a afirmat Tănase Stamule.
„Avem 25% din angajații din România care sunt speciali, adică nu plătesc anumite taxe, de la impozit pe venit, la CASS. Nu poți să critici pensiile speciale când ești angajat special. Din punctul meu de vedere, n-ar mai trebui să fie niciun special, în nicio categorie”.
Pe lista de măsuri se află și creșterea impozitului pe dividende de la 8% la 10%. PSD preferă creșteri de taxe pentru că susține un stat mai gras „Cei de la PSD ar prefera doar creșterea de taxe pentru că ei susțin un stat mai gras. Ambele partide trebuie să cedeze pe o parte și pe alta”, a spus el.
„Există o discuție pe zona de vicii. Și aici trebuie să fim foarte atenți cu elasticitatea cererii și ofertei pentru că și dacă creștem taxele pe anumite zone ne trezim cu contrabandă uriașă la graniță. Nu cred că este sustenabil”. „Trebuie să înțelegem că nu mai putem fi un paradis fiscal cu TVA-uri de 5%. Un TVA de 9% este decent pentru toate produsele. Eu nu susțin creșteri de la 5 la 19%, așa cum au apărut în presă. Nu cred că vor fi genul acesta de creșteri”, a afirmat membrul PNL.
„Nu cred în abordarea asta în care să venim cu un pachet mare. Trebuie să fie solidară toată lumea. Și statul trebuie să-și reducă cheltuielile, automat și privatul”. Nu putem să stricăm mediul economic pentru că niște oameni au greșit bugetul
„Trebuie să fim înțelepți economic, atât noi cât și colegii de guvernare și să înțelegem că anul acesta și anul viitor nu putem să venim cu măsuri care să aibă impact bugetar mare pentru că nu mai sunt bani. De ce? Trebuie să-ș întrebăm pe domnul Câciu (fostul ministru al Finanțelor n.r.). Poate ne explică ce-a făcut, unde sunt banii. Așa, când pui niște povești în buget și speri într-o minune… nu așa se face bugetul unei țări”, a spus Stamule.
Astăzi, spune el, suntem într-o situație în care ne-am prins că nu există minune și trebuie să luăm banii ca să acoperim gaura. „Altfel, avem ratingul de țară care vine în septembrie și dacă ne bagă la junk, ne mai costă câteva miliarde de euro dobânzile”.
„Nu putem să stricăm mediul economic pentru că niște oameni au greșit bugetul. Cei care au greșit bugetul, să-și asume tăieri de cheltuieli ale statului. Așa este corect și așa este liberal din punctul nostru de vedere”. O parte dintre măsurile fiscal-bugetare vor intra în vigoare de la 1 septembrie, iar altele de la 1 ianuarie 2024, potrivit lui Stamule.
La cât a ajuns gaura bugetară în 2023
Gaura bugetară este de 42 miliarde lei, potrivit declarațiilor sale. “La bugetul pe 2023 s-a mers pe o inflație mult mai mare în ciuda prognozei oficiale. S-au introdus venituri bugetare fictive, respectiv taxele extraordinare pentru energie și TVA la nivelul prețurilor de anul trecut care nu s-au mai repetat anul acesta. Ne-am trezit cu o gaură uriașă în buget”, a spus Stamule.
Potrivit acestuia, nu s-a calculat că o să ne crească dobânzile. „Acolo avem vreo 10 miliarde lei pe partea de costuri. Automat, când îți crește datoria, îți cresc și dobânzile”, a mai afirmat membrul PNL.
Se pregătește un pachet de scăderea cheltuielilor statului și creșterea veniturilor, spune el. „Considerăm că din moment ce s-au introdus bani fictivi în buget, creșterea cheltuielilor statului s-a bazat pe o minciună și atunci trebuie să găsim soluții de scădere a cheltuielilor statului, înainte să discutăm de o eventuală creștere a taxelor și impozitelor”.
„Colegii de guvernare (PSD) spun că trebuie să creștem taxele și impozitele. Trebuie să găsim o soluție echilibrată între cele două măsuri”.
Vouchere de vacanţă 2023. Voucherele de vacanță sunt bonuri de valoare tipărite pe hârtie, asemănătoare cu tichetele de masă, sau sub forma unui card bancar pe suport electronic, care sunt acordate conform regulilor negociate în contractele colective sau, în urma consultărilor cu angajații, în regulamentele interne.
Conform legislației în vigoare, voucherele de vacanță nu se pot acorda pe criterii discriminatorii, nici măcar dacă acele criterii sunt prevăzute în regulamentul intern. De exemplu, una din situațiile întâlnite este legată de angajații care au fost în concediu medical mai mult timp, iar avocat.net vine cu precizări importante pentru un astfel de caz.
Prin normele metodologice privind acordarea voucherelor de vacanță (HG 215/2009) se stabilește că angajatorii sunt cei care decid regulile privind modul de acordare a voucherelor de vacanță, care să prevadă, printre altele, categoriile de beneficiari. De asemenea, angajatorii, împreună cu organizațiile sindicale legal constituite sau, acolo unde nu este constituit un sindicat, cu reprezentanții salariaților, stabilesc prin contractele colective de muncă sau prin regulamentul intern, clauze privind acordarea biletelor de valoare, care să prevadă, printre altele, categoriile de salariați care primesc bilete de valoare.
Practic, Guvernul a ales soluția prin care angajatorul, după consultarea colectivă a salariaților, stabilește categoriile de beneficiari care primesc vouchere de vacanță în regulamentul intern, iar excluderea unui salariat care face parte din aceste categorii poate intra sub incidența OG 137/2000 atunci când motivele excluderii nu sunt obiective ori justificate. În acest caz, o excludere totală a unui salariat care pe parcursul anului a avut contractul de muncă suspendat potrivit cap. IV din Codului Muncii sau din alte motive independente de voința sa ori stabilite prin alte acte normative, poate fi considerată discriminare, fiind prevăzute soluții și pentru aceste situații.