Vouchere de vacanţă 2023. Mai mulți lideri PNL au propus în discuțiile din coaliție suspendarea voucherelor de vacanță ale bugetarilor, ca măsură de reducere a deficitului bugetar, au declarat pentru G4Media surse politice. În aceste zile, PSD și PNL discută un pachet mult mai mare de măsuri fiscale – creșteri de taxe și impozite, introducerea de noi impozite.
Voucherele de vacanță pentru bugetari au un impact anual de circa 1,5 miliarde de lei la bugetul statului. Ele au fost introduse pentru a sprijini sectorul turistic intern. Voucherele nu pot fi folosite în afara României. Valoarea unui voucher e de 1.450 de lei.
România se confruntă cu un deficit bugetar scăpat de sub control după ce încasările la buget au fost în primele șase luni cu mult sub cheltuieli. Pentru a evita tăierea fondurilor europene și o penalizare din partea piețelor, guvernul trebuie să ia măsuri de reducere a deficitului.
Reducerea deficitului se poate realiza fie prin tăierea de cheltuieli ale statului, fie prin crearea de noi venituri prin taxe și impozite.
Coaliția PSD-PNL negociază în aceste zile un mega-pachet de măsuri fiscale, creșteri de taxe și impozite, care ar urma să fie aplicate fie de la 1 august, fie de la 1 septembrie, pentru a acoperi gaura bugetară de câteva zeci de miliarde de lei și pentru ca România să se încadreze în deficitul negociat cu Comisia Europeană, după cum a scris G4Media miercuri.
Unele creșteri de taxe și impozite sunt complet noi, cum ar fi introducerea unui impozit de 1% pentru clădiri rezidențiale care cumulat depășesc valoarea de 500.000 de euro, altele sunt idei mai vechi cum ar fi impozite mărite pentru jocuri de noroc și tutun.
Guvernul pregătește marele plande austeritate. Se pregătește măsura, susținută public de premierul Marcel Ciolacu, de impozitare cu 1% a marilor companii a căror cifră depășește 100 de milioane de euro, dar nu va fi singura care ar trebui să umple golurile de la buget.
Vor fi impozitate sumele pe care marile companii le transmit în afara țării. Măsura este una prin care se încearcă stoparea externalizării profiturilor și evitarea impozitelor în România.
O altă măsură discutată în Guvern este introducerea unui nou impozit pentru clădirile rezidențiale care depășesc valoarea de 500.000 de euro. Un dezvoltator imobiliar ar urma să plătească minim 5000 de euro anual.
Guvernul pregăteşte taxa „pe vilă”, pe produsele bio şi TVA 19% pentru mâncarea animalelor
De asemenea, se analizează creșterea impozitului pe dividente de la 8% la 10%, dar procentul încă se mai discută.
Guvernul ia în calcul creșterea salariului minim în două etape:
1. De la 3000 la 3300 de lei.
2. De la 3300 la 3750 de lei.
De asemenea va crește salariul minim în construcții de la 4000 de lei la 4500 de lei.
Alte măsuri:
Guvernul ia în calcul supraimpozitarea salariilor care depășesc veniturile președintelui României.
Cotele de TVA, în urma discuției cu reprezentanții Comisiei Europene, vor rămâne la fel: 19% și 9%, inclusiv pentru industria HORECA.
Guvernul intenționează să reducă aproape 200 de mii de posturi care nu sunt ocupate în administrație.
Impozit mărit cu 10% la licența pentru jocuri de noroc, aparate tip “păcănele”, tutun rece – țigări electronice, băuturi de lux, cognac, rom, whiskey, champagne, alimente de lux.
Tănase Stamule anunţă renunţarea la pomeni şi vouchere
“Avem tichete de zeci de miliarde de lei, tot felul de vouchere, tot felul de pomeni. Stai puțin, privatul strânge cureaua și să nu strângă puțin și statul? E nevoie de toate voucherele astea, toate bonusurile? Hai să vedem”, a declarat Tănase Stamule, membru PNL și profesor ASE, care este implicat în discuțiile Coaliției PSD-PNL cu privire la reducerile de cheltuieli ale statului și creșterilor de taxe.
În cadrul unui interviu acordat HotNews.ro el a vorbit despre măsurile fiscale și bugetare care se află pe masa discuțiilor, care e poziția PNL și ce dorește PSD.” Întâi vorbim despre reducerea și eficiența cheltuielilor statului. Astăzi vedem risipă în toate zonele, de la regionalizarea unor deconcetrate, la evaluarea unor serii de bonusuri care se dau aiurea la stat și alte lucruri care nu credem că sunt corecte din punct de vedere social”, susține Tănase Stamule.
După ce rezolvăm aceste lucruri, spune el, sunt și discuții de creștere a taxelor pentru că „o gaură atât de mare nu poate fi acoperită doar din reduceri de cheltuieli”.
„Nu poți să bagi mâna în buzunarele oamenilor și să zici: Ia plătiți-mi voi gaura pe care mi-am făcut-o. Mi-am tras un glonte în picior și acum asta e, e vina voastră!”
„Povara trebuie împărțită. Mai întâi ne uităm la stat, că avem o grămadă de agenții, sinecuri care nu fac nimic. Trebuie să evaluăm dacă mai facem agenții noi dacă vrem să creștem taxe”.
„Avem tichete de zeci de miliarde de lei, tot felul de vouchere, tot felul de pomeni. Stai puțin, privatul strânge cureaua și să nu strângă puțin și la stat? E nevoie de toate voucherele astea, toate bonusurile? Hai să vedem”, a precizat el.
„Dacă în privat au crescut cu 5% salariile, hai să vedem cu cât au crescut la stat. S-au mascat creșterile prin bonusuri sau prin creșterea normei de hrană?
„Hai să vedem de ce s-a mascat chestia asta așa. Înțeleg că unii au vrut să fie prieteni cu anumite părți ale sistemului public, dar nu e corect să plăteacă toată societatea, să ne pierdem competitivitatea economică doar pentru că s-a construit greșit bugetul”.
Multe persoane au certificat de handicap, dar nu au nimic
„Discutam cu un primar, zilele trecute, care spune că are multe persoane cu certificat de handicap, dar nu au nicio problemă. Își iau și însoțitori. Trebuie verificate la sânge aceste cheltuieli ale statului, iar acolo unde sunt bazate pe minciuni, responsabilii să fie trași la răspundere”, a mai arătat profesorul ASE. „Nu putem să dăm un pumn în ficat mediului de afaceri așa… gratuit. Mai degrabă reducem cheltuielile statului și apoi negociem cu mediul de afaceri”.
Ce măsuri sunt discutate pe creșterea taxelor: de la curățarea microîntreprinderilor, la prețurile de transfer
Potrivit lui Stamule, trebuie ca PSD și PNL să aibă înțelepciunea să împartă echitabil această povară.
„Există câteva zeci de măsuri, de la modalități de a limita prețurile de transfer (sunt companii care își mută profiturile, 20 miliarde lei sunt duși în afara țării), la modalități prin care persoane care au un singur client, nu sunt angajați și stau pe microîntreprinderi”, a spus el.
Potrivit acestuia, conceptul de microîntreprindere a fost făcut pentru a începe o activitate economică care să-ți genereze valoare adăugată, nu ca o persoană să nu-și plătească contribuțiile la sănătate și pensie. „Dacă tu, ca microîntreprindere, ai 4-5-6 clienți este perfect în regulă. Înseamnă că ai activitate economică. Dacă ai un singur client, înseamnă că acea firmă preferă să facă contract de prestări servicii decât să-ți facă contract de muncă”, a mai afirmat el.
„Mulți angajați sunt mascați sub forma unor microîntreprinderi. Dacă elimini, trebuie cumva să dai un stimul (scăderea poverii pe muncă n.r.). Poți să zici că nu din 2024, ci din 2025, dar trebuie să dai o perspectivă”.
O altă discuție din Coaliție este și eliminarea facilităților din construcții, agricultură și industria alimentară.
„Mai e o discuție. Dacă elimini facilitățile, e corect să elimini și contribuțiile sociale ca să reducem povara pe muncă. Nu putem de anul ăsta? Să începem de anul viitor sau peste 2 ani”, a afirmat el. „Atunci când reașezi povara fiscală și elimini anumite facilități, trebuie să oferi economiei private și o perspectivă de creștere a competitivității fiscale”.
Potrivit acestuia, trebuie să discutăm întreg pachetul înainte să venim în fața antreprenorilor și populației cu creșterile de taxe.
Anumite facilități fiscale, spune Stamule, au ajuns la maturitate. „Este corect să fie eliminate, dar nu le elimini de azi pe mâine. Discuți cu industria: în 2-3 ani vom crește gradual și dispare facilitatea fiscală”, a afirmat Tănase Stamule.