Noi vouchere de la stat, pentru românii cu venituri foarte mici. În plină criză energetică, autoritățile caută soluții, deşi nu se înleleg încă asupra variantelor care vor fi aplicate deşi meteorologii anunţă că iarna va veni şi în România spre sfârşitul lunii.
De data aceasta esste vorba de alte vouchere, care se alocă din două în două luni și a căror valoare este de 250 de lei. Noile vouchere vor putea fi folosite atât pentru plata facturilor, dar și achiziționarea de aparate electrocasnice cu un consum mai mic de energie, din clase energetice superioare. Beneficiari ar urma să fie românii cu venituri mai mici de 1.000 de lei pe lună, iar fondurile necesare pentru acoperirea cheltuielilor cu aceste vouchere ar urma să vină de la UE.
„Așteptăm forma finală a Regulamentului CE, iar noi, în paralel aceste măsuri le vom discuta la nivelul Guvernului și a Coaliției – pentru a decide forma în care vor fi implementate”.
Pentru consumatorii vulnerabili, sumele vor acoperi și prețul energiei electrice și pe cel al gazelor naturale, însă ministrul Marcel Boloș a spus că „va trebui să fim foarte atenți asupra modului în care ne raportăm – ca modalitate de acordare, adică”. Iar în varianta în care s-ar acorda vouchere, acestea se vor acorda pe atâtea luni din sezonul rece „în funcție de câți beneficiari estimăm că avem”, a declarat ministrul Marcel Boloș.
În opinia acestuia, de vouchere ar trebui să beneficieze persoanele aflate deja într-o situație delicată. „Noi ne referim la grupuri vulnerabile. Problema acestui sprijin în perioada aceasta de criză energetică o punem pentru beneficiarii – persoane sau gospodării vulnerabile. Înțelesul pe care l-am avut până acum este că: tot ce este sub nivelul pensiei minime sociale de 1.000 de lei„, a mai ținut să precizeze oficialul guvernamental.
La rândul său, în prag o iarnă cu multă incertitudine la orizont, președintele Klaus Iohannis a dat asigurări că se face tot posibilul pentru a atenua impactul crizei și că accentul se pune pe protejarea consumatorilor.
„Criza energetică este urmare a războiului dus de Rusia împotriva Ucrainei, nu este o problemă care a fost creată în România pentru români și nu este o problemă creată în Europa pentru europeni. Guvernul României a luat lucrurile foarte în serios, a căutat și a găsit modalități de ameliorare a situației.
În toate discuțiile pe care le-am avut eu cu premierul și cu ministrul Energiei am subliniat că prima prioritate trebuie să fie consumatorii, românii care stau acasă și așteaptă soluții, și dintre ei, o atenție specială trebuie îndreptată către consumatorii vulnerabili, care nu-și permit să plătească prețuri mari la energie. Toate demersurile și ordonanțele care s-au dat în acest domeniu au fost construite în așa fel încât, sigur, să sprijine sectorul producției și distribuției, dar prioritar să fie protejați oamenii de creșteri exacerbate ale prețurilor”, a punctat oficialul.
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene Marcel Boloş a explicat, miercuri, că noile măsuri care vor fi adăugate la capitolul Repower EU, prezentate marţi de Comisia Europeană, sunt în limita a 10% din bugetul alocat fiecărui stat membru al UE şi anume în cazul României este vorba de suma de 2,4 miliarde euro.
„În cadrul conferinţei de presă de ieri, la nivelul Comisiei Europene, s-au prezentat noile măsuri care urmează a fi adiţionale la capitolul Repower EU, cel pe care, în prezent, îl avem în discuţii cu reprezentanţii Comisiei Europene. Aceste măsuri sunt gândite din Politica de Coeziune pentru perioada de programare 2014 – 2020 – sunt în limita a 10% din bugetul alocat fiecărui stat membru, respectiv 2,4 miliarde euro, cât reprezintă cei 10% în momentul de faţă pentru Politica de Coeziune pentru perioada de programare 2014 – 2020. De asemenea, aşa cum s-a prezentat de către Comisie, sunt trei tipuri de măsuri ce urmează a fi implementate de statele membre, şi anume: sprijin pentru gospodăriile vulnerabile în perioada de criză energetică. Fac menţiunea că acest sprijin, în momentul de faţă, poate să îmbrace forma atât a compensării unei părţi din preţul plafonat la energie, dar şi forma unor vouchere, care pot fi acordate acestor gospodării considerate vulnerabile în spiritul regulamentelor Comisiei Europene”, a afirmat Marcel Boloş, la finalul şedinţei de miercuri a Executivului.
Boloş: Am spus că banii europeni sunt ca sfintele moaşte. Când deschidem apelul de proiecte este coadă la ele, ca şi la sfintele moaşte
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, afirmă că se aşteaptă la un număr mare de solicitări din partea întreprinderilor mici şi mijlocii, dar şi din partea marilor companii care vor putea accesa granturi în valoare totală de 500 de milioane de euro pentru proiecte de digitalizare.
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a afirmat că există ”un orizont de aşteptare foarte mare” în ceea ce priveşte programele pe fonduri europene privind digitalizarea, iar ghidul scos în consultare publică a primit multe observaţii, în aceste condiţii consultarea publică pe tema acestuia fiind prelungită până la 18 noiembrie.
”Să ştiţi că am spus că banii europeni sunt ca sfintele moaşte. Aşa şi este; când deschidem apelul de proiecte este coadă la ele, ca şi la sfintele moaşte, pentru că este acea componentă de grant care face atractiv orice apel de proiecte pe care l-am desfăşura”, a afirmat Marcel Boloş, joi după-amiază, la evenimentul ”România digitală, România liberală”.
Ministrul a precizat că autorităţile se pregătesc pentru a face faţă inclusiv unei suprasolicitări a platformelor atunci când vor fi deschise apelurile de proiecte care vizează digitalizarea. Boloş e de părere că programele guvernamentale pentru digitalizare ”pot face minuni”.
”Acest instrument de finanţare pe care îl pregătim acum este atât de aşteptat, că noi, la rândul nostru, când deschidem apelul de proiecte ne aşteptăm – Doamne fereşte! – să avem atât de solicitate echipamentele informatice, să ne pregătim să facem faţă şi la o eventuală suprasolicitare a platformei pe care se depun aplicaţiile”, a adăugat ministrul.
Potrivit unui comunicat al MIPE, Comisia Europeană este de acord cu optimizarea PNRR-ului, pentru ca investiţiile asumate de România să fie cât mai fidele nevoilor imediate ale cetăţenilor.