Procurorul învestit iniţial cu soluţionarea cazului vrăjitoarelor, Maximilian Bălăşescu, a fost arestat, în 1 februarie, ca urmare a faptului că a cerut mită 300.000 de euro pentru a închide dosarul.
După arestarea anchetatorului, cazul vrăjitoarelor a fost predat altor procurori ai Parchetului de pe lângă Tribunalul Ilfov, care au finalizat cercetările şi au dispus, prin rechizitoriu, trimiterea în judecată a inculpaţilor:
– Roxana Lider, zisă Vanessa, în stare de arest preventiv, pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi şantaj în formă continuată;
– Rada Mincă, zisă Melissa, în stare de arest preventiv, pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, şantaj şi instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată;
– Sava Craiff Buzea, zis Manix, pentru complicitate la înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată;
– Ion Constantin, sis Şonot sau Şoni, pentru complicitate la înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi şantaj în formă continuată;
– Ştefan Mincă, zis Rosovelt, pentru complicitate la înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată;
– Remus Mincă, zis Nat, arestat în altă cauză, pentru instigare la înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată;
– Ştefan Ionuţ Voicu, zis Fane, pentru complicitate la înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată;
– Elena Ştefan, pentru complicitate la înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată.
De asemenea, în acest dosar a fost deferit justiţiei şi Sebastian Dobrescu, zis Sebi, cel care l-a denunţat pe procurorul Max Bălăşescu de la Parchetul Ilfov, demersul conducând la arestarea şi trimiterea în judecată a anchetatorului pentru fapte de corupţie.
În procesul vrăjitoarelor, Dobrescu va fi judecat pentru complicitate la înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată.
Potrivit sursei citate, inculpaţii, aflaţi în complicitate, îşi atrăgeau victimele printr-un plan minuţios elaborat, utilizând două metode de racolare a acestora. Concret, inculpatele Mincă Rada şi Lider Roxana îşi făceau publicitate în mass-media, unde se prezentau ca „vrăjitoare” sau „clarvăzătoare”, arătându-şi disponibilitatea unor aşa-zise consultaţii în urma cărora erau contactate de către victime.
De asemenea, prin monitorizarea mass-media, Mincă şi Lider identificau persoane publice, cu mare potenţial financiar, care se găseau în diferite situaţii defavorabile (în general în conflict cu alte persoane publice) şi le creau acestora falsa reprezentare că problemele au fost generate de practicile oculte iniţiate de ele.
Prin metodele expuse anterior, cele două inculpate luau legătura cu victimele cărora le solicitau la început, pentru iniţierea ritualului diverse bunuri sau obiecte cum ar fi: articole personale de îmbrăcăminte, păpuşi, piroane (cuie mari), cuţite, iconiţe, miere de albine etc, ulterior, pentru desfăşurarea ritualului care se prelungea în timp sub diferite pretexte, inculpatele pretindeau obiecte de valoare (bijuterii, autoturisme) şi diverse sume de bani din ce în ce mai mari.
În cazul părţii vătămate Z.I. (Zăvoranu Ioana-n.r.), aceasta a fost determinată de către inculpaţi să încheie mai multe contracte de vânzare a unor bunuri mobile şi imobile sau contracte de împrumut cu garanţie imobiliară, la un preţ subevaluat în raport cu valoarea de piaţă a acestora, în realitate regăsindu-ne, de fapt, în faţa unei activităţi de cămătărie disimulată. Mai mult decât atât, în perioada februarie – septembrie 2011, partea vătămată a fost deposedată de o serie de bunuri mobile şi imobile şi mai multe sume de bani şi ulterior, şantajată şi ameninţată de către inculpaţi în condiţiile în care aceştia se cunoşteau între ei, iar unii erau în relaţii apropiate de rudenie.
Dosarul a fost înaintat, spre competentă soluţionare, Tribunalului Ilfov.
În 2 noiembrie 2012, la Parchetul de pe lângã Tribunalul Ilfov, a fost înregistrat, ca urmare a plângerii penale formulate de Ioana Zăvoranu, dosarul nr. 2/P/2011, care are ca obiect săvârşirea de către Rada Mincă, Roxana Lider, Ion Constantin, Sava Craiff Buzea, Ion Păun, Elena Ştefan, Sebastian Dobrescu, Remus Mincă, Ştefan Mincă şi Ştefan Ionuţ Voicu, a faptelor de înşelăciune şi şantaj.
La aceeaşi dată, procurorul Maximilian Ion Bălăşescu a fost desemnat de către conducerea Parchetului Ilfov să supravegheze activitatea de cercetare penală în respectivul dosar.
Totodată, dosarul nr. 2/P/2011 a fost trimis la IGPR – Direcţia de Investigaţii Criminale, în vederea efectuării cercetărilor, unde a fost repartizat ofiţerilor, activitatea lor fiind supravegheată de către procurorul Maximilian Ion Bălăşescu.
În 12 decembrie 2011, ofiţerii de poliţie au dispus începerea urmăririi penale, între alţii, faţă de Sebastian Dobrescu, pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, şi, în aceeaşi zi, această măsură a fost confirmată de către procurorul de caz, Maximilian Bălăşescu.
În dimineaţa de 13 decembrie 2011, lucrătorii de poliţie din cadrul IGPR – Direcţia de Investigaţii Criminale au efectuat percheziţii la domiciliile mai multor învinuiţi, între care şi Sebastian Dobrescu. De la domiciliul acestuia s-au ridicat acte, bani şi mai multe obiecte, între care şi aparatură de interceptare şi bruiere a comunicaţiilor. Ulterior, în dosarul 2/P/2011 s-au luat măsuri preventive. Astfel, ca urmare a propunerii formulate de către organele de poliţie, procurorul Max Bălăşescu a întocmit, în data de 13 decembrie 2011, referat prin care a solicitat luarea măsurii arestării preventive faţă de unele dintre persoanele puse sub învinuire, iar instanţa a dispus, cu ocazia judecării recursului declarat de Parchet împotriva încheierii instanţei care a soluţionat la fond propunerea, luarea măsurii arestării preventive. Totodată, procurorul Max Bălăşescu a dispus, în data de 13 decembrie 2011, măsura obligării de a nu părăsi ţara, pe o perioadă de 30 de zile, faţă de Sebastian Dobrescu şi Elena Ştefan.
De asemenea, prin ordonanţa din 9 ianuarie 2012, procurorul Bălăşescu a dispus indisponibilizarea, prin instituirea măsurii sechestrului asigurător, asupra sumelor de bani existente în conturile deţinute, între alţii, de Sebastian Dobrescu.
În ziua de 21 ianuarie 2012, denunţătorul Sebastian Dobrescu a fost contactat telefonic de către inculpatul Marian Simirianu şi i-a solicitat o întrevedere pentru a discuta o problemă referitoare la o tranzacţie imobiliară. În aceeaşi zi, Sebastian Dobrescu, fiind însoţit de cumătrul său (naşul fetiţei sale), denunţătorul Marius Maghiari, s-a întâlnit cu Marian Simirianu, împrejurare în care acesta i-a solicitat un împrumut de 175.000 euro, spunându-i că îi va lăsa drept garanţie două apartamente.
Întrucât cu câteva zile în urmă, Sebastian Dobrescu auzise un zvon, în sensul că procurorul Max Bălăşescu intenţionează să îl provoace să comită infracţiunea de cămătărie pentru a fi obligat „să o dea la pace cu el”, acesta l-a întrebat pe Simirianu „dacă cele două apartamente sunt de la procuror”. Simireanu a negat, însă i-a spus că, printr-un prieten bun comun, fusese contactat de procurorul Bălăşescu, care dorea să se întâlnească cu el.
În ziua de 23 ianuarie 2012, Marian Simirianu l-a sunat pe Marius Maghiari şi i-a comunicat că doreşte să se întâlnească cu Sebastian Dobrescu. Ca atare, acesta din urmă s-a întâlnit cu Marian Simirianu, care, între altele, i-a făcut cunoscut faptul că procurorul Max Bălăşescu ar fi dorit „să o dea la pace cu el”. Totodată, Simirianu i-a spus că această „pace” ar costa 100.000 euro şi că, la discuţia purtată cu Max Bălăşescu, a fost prezent şi un prieten bun al acestuia, pe nume Cristi.
De asemenea, în ziua de 24 ianuarie 2012, denunţătorului Sebastian Dobrescu i s-a solicitat de Marian Simirianu, prin intermediul denunţătorului Marius Maghiari, o întâlnire. Ca atare, în aceeaşi zi, la Staţia OMV- Udrişte, denunţătorul Sebastian Dobrescu s-a întâlnit cu Marian Simirianu, acesta din urmă fiind însoţit de Cristian Marian Ene, zis Cristi.
Discuţia purtată a fost interceptată şi înregistrată de către denunţătorul Sebastian Dobrescu cu mijloace proprii, fiind depusă la dosar.
În aceste circumstanţe, Simirianu i-a făcut cunoştinţă denunţătorului Dobrescu cu Ene, pe care l-a recomandata ca fiind un „un prieten foarte, foarte bun”. După ce l-a asigurat pe denunţător că poate avea încredere deplină în ei, Ene i-a făcut cunoscut acestuia că este în relaţii foarte apropiate cu procurorul Max Bălăşescu, pe care-l cunoaşte „mai bine decât oricine”, şi l-a asigurat că magistratul îi va soluţiona favorabil dosarul, însă doar în schimbul remiterii sumei de 300.000 euro, urmând ca banii să fie daţi în două tranşe. De asemenea, din discuţiile purtate în acele împrejurări, reiese că banii au fost pretinşi anterior, prima tranşă de 100.000 euro trebuind să fie dată cât mai repede, „dar nu mai târziu de seara de 25 ianuarie 2012.
În legătură cu acest aspect, Ene a spus:
„Am înţeles de la Marian că nu vrei să faci un prim pas, adică cât să-i dai lui, … cum ar veni, nu?”. „Ia-o cum vrei. El (procurorul Bălăşescu) mi-a spus că mâine seară eu pot foarte bine să te duc la … (neinteligibil”. „Nu, eu vreau să ră…, eu vreau… şi ieri am vrut să mă-ntâlnesc cu tine şi vreau s-aud nu din gura lui (Marian Simirianu), ci din gura ta… (neinteligibil)…da sau nu”.
Denunţătorul i-a reproşat lui Cristian Marian Ene că procurorul Max Bălăşescu a făcut anumite afirmaţii defăimătoare la persoana sa, însă acesta l-a liniştit, spunându-i că nu stă în caracterul procurorului să folosească astfel de cuvinte.
„Vezi că nu-s vorbele lui, înseamnă că nu-l cunoşti”, i-a spus Ene.
Totodată, Ene l-a asigurat pe denunţător că el îşi va îndeplini sarcina asumată şi-l va duce la biroul magistratului, dar i-a atras atenţia să nu aducă în discuţie aspecte referitoare la suma pretinsă. În acelaşi timp, Ene i-a făcut cunoscut denunţătorului că procurorul îi va lua o declaraţie, atât lui, cât şi Elenei (n.n. Elena Ştefan, persoană cercetată în dosarul 2/P/2011 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Ilfov).
După plecarea lui Ene, discuţia a continuat între Sebastian Dobrescu şi Marian Simirianu, împrejurare în care acesta din urmă i-a repetat denunţătorului că suma pretinsă de către procurorul Max Bălăşescu este de 300.000 euro şi că prima tranşă trebuie să fie dată cât mai repede acestuia, pentru ca „omul să se convingă”, „ca omu’ să-şi facă treaba”.