Unda de şoc a cutremurului din 1802 din Vrancea s-a simţit în Moscova, Sankt Petersburg, Insula Creta şi Marea Egee. A ţinut 2 minute şi 30 de secunde. În Bucureşti, multe clădiri au fost rase de pe faţa Pământului. Turnul Colţei s-a prăbuşit atunci parţial.
Dr. Mircea Radulian, director ştiinţific, INFP: „Un cutremur de 7,8, sau de 7,9, cum a fost cel din Nepal, la suprafaţă este practic devastator, în timp ce unul de 7,9 în Vrancea şi în adâncime, efectele nu sunt chiar atât de mari”.
Seismologii spun că, deşi cutremurul din Nepal a făcut mii de victime, nu se află în topul celor mai mari cutremure înregistrate în lume.
Dr. Mircea Radulian, director ştiinţific, INFP: „În decurs de 2 ani, oricum am avea un cutremur de peste 8 grade. Statistic. Dacă e să ne luăm la 100 de ani, ar însemna câteva zeci de cutremure de peste 8. Deci sunt destul de multe mai mari decât acest cutremur.”
Efectele devastatoare sunt cauzate în funcţie de locul în care se produc şi în funcţie de cât de populată este zona respectivă. Seismul din Nepal este un astfel de exemplu.
Dr. Mircea Radulian, director ştiinţific, INFP: „Placa indiană a avut o mişcare destul de rapidă din punct de vedere tectonic, dinspre Oceanul Indian spre Asia, până când s-a ciocnit de placa euroasiatică”.
Cel mai mare cutremur înregistrat în ultima sută de ani în lume a a avut loc în Chile în anul 1960. A avut o magnitudine de 9.5. Aproape 1700 de oameni şi-au pierdut viaţa atunci.