Metoda implantului de iris artificial poate fi utilizată în scopuri cosmetice (pentru modificarea culorii ochilor), dar şi pentru tratarea anumitor afecţiuni – de exemplu heterocromia, o tulburare de pigmentare din cauza căreia o persoană poate avea un ochi de altă culoare decât celălalt.
În unele cazuri, procedura poate fi utilă chiar pentru redarea vederii; de pildă, în 2011, a fost folosită pentru a-l trata pe Nathaniel Schull, un băiat de 17 ani, care era parţial nevăzător încă de la naştere, fiind născut cu aniridie congenitală – absenţa irisului din componenţa ochiului. În urma implantului de iris artificial, vederea lui a devenit aproape perfectă.
Procedura implică realizarea unei incizii de 2,8 mm în cornee şi introducerea unui implant sub forma unui disc foarte subţire de silicon, pliat.
Odată ajuns în interiorul ochiului, implantul se depliază şi poate fi aşezat în poziţia corectă. Intervenţia durează cca. 15 minute pentru fiecare ochi şi se face sub anestezie locală.
Implantul nu corectează miopia sau hipermetropia, ceea ce înseamnă că persoanele care poartă ochelari de vedere trebuie să îi poarte şi după operaţie.
Metoda este considerată sigură, deşi anumiţi pacienţi pot avea unele complicaţii, precum infecţii ale ochiului, inflamare sau sensibilitate la lumină. În caz de complicaţii, implantul poate fi însă îndepărtat cu uşurinţă, spune fabricantul acestor implanturi, compania BrightOcular.
De obicei, după intervenţie, pacienţii pot pleca acasă în aceeaşi zi, dar e nevoie de o lună sau două pentru a se reface complet; nu trebuie să conducă maşina ori să ridice greutăţi timp de câteva zile şi nu au voie să înoate timp de 3 luni.
Sursa: Mail Online, via descopera.ro