Wall Street Journal: „Săracii din Estul Europei i-au dat Occidentului o lecţie în lupta cu COVID-19”. Capcana în care a căzut Vestul

„În Europa de Vest, spitalele sunt ticsite cu bolnavi infectaţi cu noul coronavirus, iar morgile nu mai fac faţă numărului tot mai mare de morți. Cu toate acestea, în țările din estul Europei infecțiile au fost ținute în mare parte sub control, iar guvernele încep să ridice restricţiile. Diferenţele sunt semnificative. Până duminică, raportat la un milion de persoane, Spania pierduse 350 de oameni din cauza Covid-19, Italia 322, Belgia 314, Franța 202 și Marea Britanie 145, potrivit datelor Universității Johns Hopkins. În schimb, România a pierdut 15 oameni la un milion, Cehia 12, Polonia 5, iar Slovacia numai 0,4”, începe materialul din Wall Street Journal.

Autorii articolului merg pe firul poveştii şi încearcă să afle de unde vin aceste discrepanţe. „Ţările mai sărace din Europa Centrală și de Est, temându-se că sistemele lor medicale relativ slabe ar urma să fie copleșite de numărul mare de infecţii cu coronavirus, s-au mişcat mai repede şi au adoptat din timp reguli stricte de distanțare socială și de a ţine focarele sub control. Specialiştii în sănătate publică spun că viteza cu care s-au mişcat aceste ţări a fost hotărâtoare, în condiţiile în care aici nu sunt atât de mulţi medici ca în Occident, iar spitalele nu sunt pregătite să facă faţă unui aflux mare de pacienţi grav bolnavi„, se mai arată în articol.

De ce a reacţionat Estul mai devreme

Totuşi, faptul că virusul nu s-a răspândit atât de dramatic în regiune este datorat şi faptului că Europa de Est nu primeşte totuşi un număr atât de mare de călători intercontinentali. „Pe măsură ce noul coronavirus se răspândea, germanii au sărbătoreau Carnavalul, italienii umpleau stadioanele la meciurile de fotbal, iar britanicii se înghesuiau la concerte pe stadioane. În SUA, în luna martie, plajele de pe coasta Golfului Mexic erau pline, iar toate acestea s-a dovedit ulterior că au avut un așa-numit efect de super-răspândire, diseminând virusul pe scară largă”.

Citeşte şi Locurile de unde poate fi „livrat” COVID-19, imagini scandaloase din pizzerii. Angajaţii nu poartă măşti sau mănuşi VIDEO

Alte articole

Au apărut noi mutații COVID-19. Internările cresc de la o săptămână la alta

O mare companie internațională trece la săptămâna de lucru de patru zile și majorează salariile cu 50%

Marea Britanie nu a decretat o închidere completă până pe 24 martie, când erau deja confirmate peste 8.000 de cazuri de infecţie și 422 de morți. În schimb, Cehia și-a închis școlile și granițele încă din 12 martie, la mai puțin de două săptămâni de la primul caz confirmat, când înregistrase abia 100 de infecții. Slovacia a declarat starea de urgență în aceeași zi, la șase zile de la primul caz confirmat cu COVID-19 și când avea doar 21 de infecţii în toată ţara. Polonia a ordonat să se închidă granițele, barurile, restaurantele și centrele comerciale pe 13 martie, după ce avea confirmate 17 cazuri de infecţie, în nouă zile. „Eram siguri că spitalele noastre nu vor face faţă situației. A trebuit să reacţionăm repede„, spune ministrul ceh al Sănătății, Adam Vojtech. În ziua în care la Praga se anunţa starea de urgenţă, Boris Johnson le spunea britanicilor că pot continua să participe la evenimentele sportive de masă, iar Donald Trump îi liniştea pe americani: „Suntem pregătiți și vom face o treabă grozavă. Virusul va dispărea, staţi liniștiţi. Va dispărea!”.

Vest vs. Est, Capitalism vs. ex-Comunism

„În Occident, oamenii cred că societățile înalt tehnologizate şi cu servicii medicale foarte bune ar putea face față la orice, iar asta a creat o iluzie că vor avea timp și instrumente să lupte împotriva unei pandemii bruște„, spune Slawomir Debski, directorul Institutul Polonez de Afaceri Internaționale. În multe țări occidentale, factorii de decizie au ezitat să impună restricții, din cauza îngrijorărilor privitoare la declinul economic și pentru că se temeau că populațiile lor nu vor respecta prea mult timp regulile de distanțare socială. Studiile comportamentale ale guvernului britanic, făcute publice luna trecută, au constatat că este puțin probabil ca oamenii să respecte săptămâni întregi regulile de izolare. Generalul Petr Pavel, fostul șef al Statului Major Ceh, care a fost implicat în elaborarea strategiei de izolare a țării, este de părere că oamenii din fostul Est comunist acceptă mult mai uşor inconvenientele și sunt mai toleranți cu restricțiile impuse de stat.

Citeşte şi Vladimir Putin, decizie-şoc în lupta împotriva COVID-19. Ordin de ultimă oră pentru Armata Roşie!

În plus unele dintre fostele țări ale blocului sovietic fac uz, de asemenea, de o supraveghere relativ intruzivă în efortul lor de a reduce răspândirea virusului. Spre exemplu, în Polonia, suspecţii de coronavirus sunt obligaţi să descarce o aplicaţie care le arată autorităţilor locul unde aceştia se află, iar Slovacia a aprobat o lege care permite guvernului să obțină date personale de la companiile de telecomunicații. În Macedonia de Nord au fost revocate permisele de transport public gratuit pentru persoanele de peste 67 de ani, cărora le este interzis să iasă după-amiaza din case. Între timp, aceste idei se află încă în dezbatere în Occident.

Comparaţie cu „Ciuma” lui Albert Camus

Ţările intrate mai devreme în blocaj încep deja să-şi relaxeze restricţiile, deşi autoritățile medicale se așteaptă ca numărul de cazuri să crească din nou, ceea ce ar putea duce la un nou set de restricții. Martea trecuta, Cehia a permis redeschiderea magazinelor şi a terenurilor de tenis, însă liderii cehi au avertizat că granițele pot rămâne parțial închise până la doi ani, pentru a evita o nouă răspândire a COVID-19 în ţară. Polonia va începe ieșirea din izolare săptămâna aceasta, iar Slovacia ar putea-o urma în curând. Oricum, fabricile de mașini din țară s-au redeschis încă de săptămâna trecută.

Niciuna dintre aceste țări nu era pregătită la început pentru a face față crizei, lucrătorii medicali plângându-se pe rețelele de socializare cu privire la lipsa de echipamente. Cu toate acestea, au evitat haosul atât de vizibil şi mediatizat din spitale din New York, Franța sau Spania. Slawomir Debski a invocat romanul Ciuma, al lui Albert Camus, ca alegorie pentru modul în care lumea occidentală a fost prinsă pe picior greşit de pandemie. Protagoniștii cărții au încetat să se mai teamă de plagi din cauza resurselor tehnologice. „S-a dovedit până la urmă că a te încrede în propriul progres nu te va proteja de o nouă boală„, concluzionează Slawomir Debski.