Washington Times: Rusia recrutează aliaţi est-europeni ai SUA

În ultimele luni, președintele rus Vladimir Putin a autorizat o serie de manevre provocatoare de la Arctica la Marea Neagră în încercarea de a intimida aliații NATO de-a lungul graniței cu fosta Uniunii Sovietică, printre care Ungaria, România și Letonia, și de a sprijini aliații Moscovei ce trăiesc în aceste țări, notează publicația citată.

Premierul ungar Viktor Orban, care a ajutat la elaborarea cererii de aderare la NATO în 1999, pare acum să se împace bine cu Rusia prin încheierea unor acorduri cu Moscova și prin criticarea sancțiunilor occidentale.

Faptul că unele țări de-a lungul graniței cu Rusia ar putea schimba tabăra sugerează o problemă mai amplă a lipsei de încredere în angajamentul SUA de a le proteja dacă sunt atacate, afirmă Matthew Rojansky, director al Institutului Kennan de la Centrul Internațional ‘Woodrow Wilson’.

Politica faţă de Rusia va fi tema principală a viitoarei reuniuni a ţărilor NATO

Alte articole

Cum s-ar putea încheia războiul dintre Rusia şi Ucraina? Cele patru scenarii posibile, potrivit The Times

Rusia va trebui să înţeleagă care sunt obiectivele lui Trump, înainte de orice acord de pace cu Ucraina

Faimosul articol 5 al Tratatului Nord-Atlantic stipulează că un atac contra uneia din cele 28 de țări membre ale Alianței va fi considerat un atac contra tuturor statelor aliate. Drept rezultat, țările care au semnat tratatul trebuie să se apere reciproc dacă sunt amenințate sau atacate.

Șapte țări — printre care Letonia, Lituania și Estonia — au devenit membre NATO în 2004. Întrucât amenințarea unui atac rusesc nu era luată în considerare în mod serios la acea vreme, nu a existat o dezbatere de amploare despre oportunitatea de a lăsa țările baltice să adere la NATO, susține Rojansky. ”Acum, când Rusia lui Vladimir Putin a adoptat o poziție mai agresivă în Ucraina, Georgia și în alte locuri, situația s-a schimbat”, adaugă el.

Moscova nu vede cu ochi buni desfăşurarea paraşutiştilor americani în Ucraina

Activitatea avioanelor de luptă ruse în afara spațiului aerian al Federației Ruse s-a intensificat în ultima vreme, însă, pe de altă parte, analiști de la Moscova sunt de părere că și Occidentul recurge la provocări, dat fiind că SUA au realizat exerciții militare comune cu armata Ucrainei, au accelerat discuțiile cu Polonia privind sistemul de apărare antirachetă și au desfășurat în România 12 avioane A-10 Warthog în cadrul eforturilor în materie de securitate pentru contracararea manevrelor ruse în regiune.

‘Unitatea va desfășura antrenamente alături de aliații noștri din NATO pentru a consolida interoperabilitatea și a demonstra angajamentul SUA față de securitatea și stabilitatea Europei”, a explicat în această lună James Brindle, purtător de cuvânt al Pentagonului, pentru Military.com. Oficiali de la Pentagon au declarat că desfășurarea celor 12 avioane A-10 face parte din operațiunea ‘Atlantic Resolve’ a NATO. Obiectivul misiunii este, parțial, acela de a trimite un mesaj Rusiei despre angajamentul SUA față de aliații din NATO. ‘Operațiunea ‘Atlantic Resolve’ va continua atât timp cât este nevoie pentru a-i liniști pe aliații noștri și a descuraja o hegemonie regională a Rusiei”, a continuat Brinble.

Oficiali americani din domeniul apărării au respins criticile potrivit cărora administrația Obama ezită în îndeplinirea angajamentelor SUA față de aliații din Europa de Est în condițiile în care Rusia reprezintă acum o amenințare semnificativă: ‘Principiile incluse în paragrafele inițiale ale Tratatului de la Washington rămân acum la fel de relevante ca în urmă cu 66 de ani”.

Statele Unite trebuie să facă mai mult pentru a da noi garanții aliaților din NATO în legătură cu angajamentul Washingtonului, inclusiv prin trimiterea de trupe permanente în Europa de Est și prin exerciții mai frecvente și mai ample, este de părere Boris Zilberman, director adjunct pentru relații cu Congresul SUA în cadrul Fundației pentru Apărarea Democrațiilor. Scopul final este, în opinia sa, acela de a se asigura că țările care sunt aliate rămân de partea SUA.

În același timp, Statele Unite trebuie să facă echilibristică, în sensul creșterii prezenței lor suficient pentru a-și liniști aliații, dar nu atât de mult încât să-i dea apă la moară președintelui Vladimir Putin, care și-ar putea intensifica acțiunile agresive, mai susține Zilberman.