Aprinderea unei lumânări sau a candelei este un gest simplu, făcut de unii creștini, fără să știe ce înseamnă cu adevărat. Dacă în trecut candela era folosită pentru a lumina încăperile pe timp de noapte, acum, semnificația este cu totul alta.
Creștinii știu că la toate slujbele făcute la biserică se aprind atât candele, cât și lumânări. Asta, pentru că lumânarea însoțește viața creștinului de la leagăn până la mormânt: la botez, la împărtășanie, la cununie, la sfeștaniile de acasă, lângă patul morții sau la parastase. Pentru a crea o atmosferă cât mai apropiată de Sfântul Lăcaș, credincioșii aprind acasă candele sau lumânări. Cu toate acestea, puțini știu adevărata semnificație spirituală a acestor gesturi.
Lumina candelei și a lumânării are menirea de a-i apropia pe creștini mai mult de Dumnezeu. Aprinderea candelei este asociată cu jertfa supremă către Divinitate, iar doar cei care înțeleg cu adevărat acest concept reușesc să fie mai aproape de Dumnezeu, în momentele în care se roagă intens. Dacă oamenii aprind candele fără să știe semnificația lor, se spune că fumul jertfei nu va urca niciodată la ceruri, ci se va răspândi în neant. Totodată, momentul în care se aprinde o candelă este important. Duhovnicii spun că atunci când acestea sunt aprinse în post sau în prag de sărbătoare, lumea se purifică spiritual.
Astfel, lumânările și candelele au un rol special în formarea atitudinii creștine și în apropierea față de Dumnezeu. Învățăturile biblice îi învață pe creștini că lumina este un semn absolut întru credința în Cel de Sus. . Învăţătura biblică spune că „Hristos S-a dat pe sine jertfă pentru mântuirea noastră, aşa cum lumânarea se topeşte luminând, iar untdelemnul din candelă se sfârşeşte hrănind lumina”.
Deși canoanele bisericești nu prevăd un moment anume în care creștinii trebuie să aprindă candela sau lumânările, preoții spun că cel mai important este ca acestea să fie aprinse în momentul în care ne rugăm.