„Zăpada sângerie” anunţă dezastrul. Efectele sunt ireversibile

Oamenii de ştiinţă studiază legătura dintre ”zăpada sângerie” şi schimbările climatice. Stând pe un versant muntos înzăpezit, la aproximativ 2.500 de metri deasupra nivelului mării, Eric Marechal ţine în mână o eprubetă purpurie. În interior se află o probă de alge cunoscute sub numele de „zăpadă sângerie”, un fenomen ce accelerează dezgheţul alpin şi stârneşte îngrijorare printre oamenii de ştiinţă care se tem că se răspândeşte, relatează marţi Reuters.

Din imagini se poate observa cum peticele de culoare roșie au pus stăpânire pe alocuri asupra albului curat al zăpezii. Cercetătorii numesc fenomenul ”zăpadă sângerie”, și spun că acesta apare cu precădere vara, din cauza temperaturilor ridicate.

Specialiștii susțin că algele respective sunt, la origine, verzi, dar devin roșii atunci când sunt expuse la radiații solare puternice. Acestea au fost descoperite oficial abia acum trei ani, iar răspândirea lor ar fi favorizată de agravarea schimbărilor climatice. Cercetătorii caută acum o soluție pentru a încetini efectele ireversibile asupra mediului pe care aceste alge le cauzează.

„Aceste alge sunt verzi. Dar când sunt în zăpadă, acumulează un pic de pigment, ca o cremă de protecţie solară, pentru a se apăra”, a declarat Marechal, director de cercetare în cadrul Centrului Naţional de Cercetări Ştiinţifice din Grenoble, în timp ce colecta probe de laborator de pe muntele Le Brevent din Franţa, alături de colegii săi.

Oamenii de ştiinţă încearcă în prezent să le înţeleagă mai bine înainte de a fi prea târziu, în contextul reducerii volumului de zăpadă din cauza creşterii temperaturilor pe glob, un fenomen care afectează Alpii în mod disproporţionat.

„Există un dublu motiv” pentru a studia algele, a explicat Marechal. „Primul este că este o zonă puţin explorată, iar al doilea e acela că această zonă puţin explorată se topeşte în faţa ochilor noştri, aşa că este urgent”, a spus el.

Unii oameni de ştiinţă, precum Alberto Amato, cercetător în domeniul ingineriei genetice la Centrul CEA din Grenoble, susţin că volumul algelor pare să crească din cauza schimbărilor climatice, concentraţiile mai mari de dioxid de carbon din atmosferă favorizând înmulţirea lor.

Cercetările sunt în curs de desfăşurare, iar ceea ce este cert este că prezenţa algelor accelerează topirea zăpezii, deoarece pigmentul lor reduce capacitatea de a reflecta căldura soarelui.

Vreme extremă în România. Temperaturi caniculare şi disconfort termic în sud, furtuni în nord-est şi la munte
Alte tipuri de alge, inclusiv o varietate violet, precum şi funinginea de la incendiile forestiere au un efect similar.

Dacă algele se răspândesc, zăpada şi topirea gheţarilor din întreaga lume s-ar putea accelera. „Cu cât este mai cald, cu atât sunt mai multe alge şi cu atât mai repede se topeşte zăpada”, a spus Amato. „Este un cerc vicios, iar noi încercăm să pricepem toate mecanismele pentru a înţelege acest cerc, pentru a putea încerca să întreprindem ceva în această privinţă”, a adăugat cercetătorul.

Najibullah Said, un om de știință la Institutul de Inginerie Hidraulică, a anunțat că a nins brusc în Afganistan, în regiunea centrală a ţării, în mijlocul verii. După cum a afirmă acesta, valul de umiditate cauzat de musonul indian a provocat aceste ninsori, care nu au mai fost văzute în zonă de peste 20 de ani.

Zăpadă în mijlocul verii. Aşa ceva nu s-a mai văzut de peste 20 de ani, a nins în Afganistan FOTO