Zece recomandări pentru o stare bună de sănătate

Ziua Mondială a Sănătăţii este celebrată în fiecare an începând din 1950, pe o temă care evidenţiază o problemă majore de sănătate publică la nivel global.

În acest an, Ziua Mondială a Sănătăţii are ca temă sănătatea şi îmbătrânirea. Aceasta coincide şi cu marcarea anului 2012 ca Anul european al îmbătrânirii active şi al solidarităţii între generaţii (AEIA), sub auspiciile Comisiei Europene.

În această săptămână, Ministerul Sănătăţii, prin specialiştii departamentelor de promovare a sănătăţii din direcţiile de sănătate publică, în colaborare cu parteneri de la nivel local, au desfăşurat o campanie de promovare a Zilei Mondiale a Sănătăţii, desfăşurată în 2012 sub sloganul „O stare bună de sănătate adaugă viaţă anilor – vârstnici sănătoşi, activi şi fericiţi!”.

„Scopul acesteia a fost acela de implicare a autorităţilor responsabile, de la decidenţi până la politicieni, precum şi a membrilor societăţii, vârstnici dar şi tineri, pentru a ajuta la protejarea şi îmbunătăţirea stării de sănătate o dată cu îmbătrânirea, a acţiona în scopul creării unei societăţi care apreciază şi recunoaşte vârstnicii ca fiind resurse valoroase şi susţine participarea lor deplină în societate”, potrivit MS.

Mesajele cheie ale campaniei au fost: „Vârstnicii reprezintă membrii valoroşi ai societăţii. Combaterea discriminării de vârstă este apanajul societaţilor avansate”, „Comunităţile care acordă aprecierea cuvenită vârstnicilor şi încurajază participarea lor activă la viaţa socială sunt mai bine pregătite pentru încercările viitorului”, „Sistemele de sănătate şi sociale trebuie adaptate nevoilor unei populaţii vârstnice în continuă creştere”, „Prin adoptarea unui stil de viaţă sănătos pe tot parcursul întregii vieţi puteţi avea o bătrâneţe activă, sănătoasă şi fericită”.

De asemenea, au fost transmise zece recomandări pentru a avea o stare bună de sănătate şi la bătrâneţe: „Menţineţi-vă TA în limite normale! Renunţaţi la fumat! Preveniţi şi detectaţi precoce cancerul! Protejaţi-vă de bolile infecţioase! Preveniţi diabetul zahara (DZ) II! Scădeţi valoarea colesterolului! Fiţi activi pentru a vă îmbunătăţi starea de sănătate! Menţineţi-vă o stare bună de sănătate a musculaturii, oaselor şi articulaţiilor! Participaţi la viaţa socială! Menţineţi-vă o stare bună de sănătate mintală!”.

În ultimele decenii, analiza datelor a indicat accelerarea îmbătrânirii populaţiei, ridicând astfel semnale de alarmă privind consecinţele acestui proces. Speranţa de viaţă este în creştere, ratele de fertilitate sunt în scădere, iar generaţiile născute în perioadele de maximă fertilitate sunt pe cale de a ieşi din activitate, urmând să mărească, în viitorul apropiat, numărul pensionarilor. Existenţa acestor factori a condus la dezbateri privind modul în care statele membre ale Uniunii Europene vor face faţă impactului pe care modificarea structurii pe grupe de vârstă a populaţiilor îl va avea asupra finanţelor publice, a numărului de salariaţi, creşterii economice şi a altor „zone” ale politicului.

La nivel global, din 1980 şi până în prezent numărul persoanelor cu vârste de peste 60 de ani s-a dublat, estimându-se că până în 2050 acestea vor depăşi numeric copiii sub 14 ani. De asemenea, numărul persoanelor cu vârste de peste 80 de ani va fi până în 2050 de 395 de milioane, de patru ori mai mare decât astăzi.

Potrivit estimărilor specialiştilor, populaţia din Regiunea europeană OMS va creşte de la 894 de milioane în 2010 la 910 milioane în 2020, dar până în 2050 va reveni la nivelul actual. Numărul persoanelor cu vârste de peste 85 de ani va creşte de la 14 milioane în 2010 la 19 milioane în 2020 şi la 40 de milioane până în 2050.

Ponderea persoanelor de 60 ani şi peste şi a celor de 80 ani şi peste va fi în creştere în majoritatea ţărilor europene. Cu excepţia unor ţări, printre care Bulgaria, Danemarca şi Suedia, majoritatea statelor se vor menţine în primele 10 poziţii ca procent al populaţiei de 60 ani şi peste şi în 2030. În 2060, doar Bulgaria revine în acest top, restul fiind ţări noi, ceea ce semnifică faptul că, la sfârşitul orizontului de prognoză, în unele ţări procesul se va ameliora, iar în altele va lua amploare.

În anul 2060, României va fi pe poziţia a treia, cu 41 la sută din totalul populaţiei format din persoane de 60 ani şi peste.

Şi populaţia de 80 ani şi peste va creşte în următorii ani, ajungând, la nivelul UE-27, în 2030 şi 2060 la 35,3 milioane (7%), respectiv 61,4 milioane (12,1) faţă de 23,3 milioane (4,6%) în 2010. Procentul femeilor de 80 ani şi peste în total femei, în anul 2030, respectiv 2060, va reprezenta 8,7%, respectiv 14,1% faţă de 6% în 2010, fiind net superior procentului bărbaţilor de 80 ani şi peste: 5,2% – 2030, 10,2% – 2060, respectiv 3,2% – 2010.

Cu excepţia Greciei, MArii Britanii şi a Spaniei, majoritatea ţărilor se vor menţine în primele zece poziţii ca procent al populaţiei de 80 ani şi peste şi în 2030. La orizontul anului 2060, majoritatea ţărilor vor ieşi din top, fiind înlocuite de altele noi, Finlanda fiind singura ţară care îşi va păstra poziţia în clasament în toţi anii selectaţi pentru analiză.

În 2060, Romania va fi pe poziţia a cincea, cu 13,1% din totalul populaţiei format din persoane de 80 ani şi peste această vârstă.