În majoritatea cazurilor, persoanelor racolate li se promiteau locuri de muncă bine plătite, dar s-a dovedit a fi o înşelătorie pentru a-i obliga pe cei care cerşesc să strângă zilnic între 80 şi 100 de euro în schimbul unei porţii de mâncare şi a unui pat într-un adăpost public. Aceste grupări organizate nu aveau niciun fel de scrupule pentru a exploata copii, bătrâni sau persoane cu handicap.
Cea mai recentă operaţiune a poliţiei a fost realizată de Brigada pentru imigranţi din Alicante, care a arestat patru indivizi care obligau persoane cu handicap fizic sau psihic să cerşească între 12 şi 14 ore pe zi pe străzile din Alicante şi în Benidorm. Dacă nu îşi îndeplineau sarcina erau ameninţaţi cu bătaia.
Gruparea dezarticulată se ocupa cu racolarea victimelor din România. Poliţia a localizat patru dintre victime şi a descoperit că erau obligate să cerşească de la 8 dimineaţa până la 10 seara în Alicante, Benidorm şi în alte oraşe de pe litoral. Presupuşii exploatatori treceau de două ori pe zi pentru a lua banii. Cerşetorii nu primeau niciun euro şi erau hrăniţi din mila barurilor şi restaurantelor din cartier. După încheierea „zilei de muncă” erau duşi într-o locuinţă din cartierul Juan XXIII din Alicante. Poliţia a găsit la domiciliu suma de 10.000 de euro în numerar.
Ademeniţi cu oferte de locuri de muncă
Unitatea Centrală împotriva Reţelelor de Imigraţie şi Falsificare de Documente (UCRIF) ştie cum funcţionează aceste reţele. „Racolează familii întregi pe care le conving să vină în Spania pentru a munci în agricultură. Fiecare plăteşte între 300 şi 500 de euro pentru demersuri. Sunt urcaţi apoi în autocare şi aduşi la Barcelona, Madrid sau pe litoralul mediteranean„, explica José Nieto, inspector-şef la UCRIF.
Odată ajunşi în Spania, cetăţenii români îşi dau seama că au fost înşelaţi şi că sunt aruncaţi în stradă. În acest moment apare „bunul samaritean” care se oferă să le găsească un adăpost şi mâncare dacă cerşesc pentru el. Disperate, victimele sunt de acord să cerşească în schimbul unui pat, de multe ori într-un un adăpost municipal sau într-un sediu al unui ONG, şi o porţie de mâncare.
„Fiecare cerşetor trebuie să strângă între 80 şi 100 de euro pe zi. Dacă nu reuşeşte, exploatatorii primesc restul în obiecte (telefoane, borsete, portofele, ochelari, laptopuri) furate de la cei neglijenţi care se opresc în baruri sau pe terase„, explică inspectorul-şef.
Piedici legislative
Corpul Naţional de Poliţie a arestat 36 de exploatatori de persoane în scopuri de cerşetorie în 2012, zece în 2013 şi 40 în primele trei luni ale anului 2014. Problema care se pune este cum trebuie pedepsită această infracţiune, având în vedere că este greu de aplicat Codul Penal în aceste cazuri. De exemplu, ei nu pot fi acuzaţi de exploatare în domeniul muncii pentru că nu există niciun contract semnat. Şi nici nu pot fi acuzaţi de înşelăciune, pentru că nu sunt ei cei care ademenesc victimele cu false promisiuni de găsire a unui loc de muncă.
În spatele persoanelor care stârnesc mila cetăţenilor pentru a obţine un bănuţ pe străzile sau plajele spaniole se află o reţea bine organizată, subliniază inspectorul-şef Nieto. „Iar câştigurile ajung întotdeauna în România„, conchide el.