Augustin Zegrean, despre motivarea CCR: Noi nu am făcut nimic dezastruos, am înlăturat doar două-trei cuvinte VIDEO

Augustin Zegrean a declarat că procesele penale nu vor fi afectate de decizia CCR şi a dat exemplul altor ţări unde interceptările nu sunt admise ca mijloc de probă în procesele penale.

„Cu siguranţă vă spun ce vă spuneam şi la început – nimeni nu poate scăpa ca urmare a acestei decizii. Urmărirea penală s-a făcut şi când nu existau interceptări, urmărirea penală se va face întotdeauna şi cred că legea trebuie să spună cine poată să o facă. Ştiţi că în Anglia nu pot fi folosite interceptările ca probă în proces? Şi nimeni nu a fost condamnat vreodată doar pe o înregistrare. Dacă o înregistrare nu este susţinută de probe, nu poate nimeni să fie condamnat”, a spus Augustin Zegrean.

„Revizuirea s-a introdus din 2010, de cand dosarele nu se mai suspenda, cand se invoca exceptia de neconstitutionalitate, ca sa se dea posibilitatea celui care a invocat exceptia sa face cerere de revizuire in situatia in care i se admite exceptia si intre timp dosarul lui s-a judecat. Deci numai celui in dosarului caruia s-a pronuntat decizia poate sa faca revizuire sau cei care aveau deja invocata o exceptie de neconstituionalitate. Restul nu mai pot sa faca„, a mai explicat preşedintele CCR, Augustin Zegrean.

Preşedintele CCR a spus că odată cu această decizie „nu se schimbă lumea”, şi că urmărirea penală se va face de către procurori şi poliţia judiciară.

Alte articole

Augustin Zegrean consideră decizia CCR în cazul Șoșoacă ”excesivă”, iar unele dintre argumentele din motivare ”ridicole”: ”S-a mers prea departe cu aprecierile. Deciziile Curții trebuie să fie strict constituționale”

Augustin Zegrean analizează respingerea candidaturii Dianei Șoșoacă: ”Este prima dată când se dă o astfel de decizie. Va fi destul de complicat să motiveze CCR decizia”

„De la această decizie a Curţii nu se schimbă lumea, ci doar urmărirea penală se va face de către cei care trebuie să facă urmărirea penală, adică procurorii şi poliţia judiciară. Noi nu am făcut nimic dezastruos în decizia aceasta. Am înlăturat doar două-trei cuvinte, respectiv “şi alte organe specializate ale statului”, pentru că nu se înţelegea cine erau aceste organe, acum am aflat si noi cine era organul ala specializat al statului care facea interceptarile„, a afirmat preşedintele CCR.

CCR motivează decizia în cazul interceptărilor: SRI nu are atribuţii de cercetare penală

Curtea Constituţională a României a motivat decizia legată de interzicerea Serviciul Român de Informaţii să desfăşoare activităţi de supraveghere tehnică, susţinând că SRI nu are atribuţii de cercetare penală. Inspectoratul General al Poliţiei Române(IGPR) a anunţat printr-un comunicat de presă, miercuri, că „se impune o suplimentare structurii cu 1.000 de posturi de agenţi şi ofiţeri de poliţie precum şi rectificarea bugetului instituţiei cu 30 de milioane de euro”.

„Curtea constată că legiuitorul a inclus, în cuprinsul art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală, pe lângă procuror, organul de cercetare penală şi lucrătorii specializaţi din cadrul poliţiei şi a altor organe specializate ale statului. Aceste organe specializate ale statului nu sunt definite, nici în mod expres, nici în mod indirect în cuprinsul Codului de procedură penală. De asemenea, norma criticată nu prevede nici domeniul de activitate specific acestora, în condiţiile în care, în România, activează, potrivit unor reglementări speciale, numeroase organe specializate în diverse domenii. Astfel, în afara Serviciului Român de Informaţii, care are atribuţii exclusiv în domeniul siguranţei naţionale, neavând atribuţii de cercetare penală, există şi alte servicii cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, precum şi o multitudine de organe specializate ale statului cu atribuţii în varii domenii„, a explicat CCR în motivarea deciziei.

Totodată, Curtea Constituţională susţine că „sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” apare ca fiind lipsită de claritate, precizie şi previzibilitate, nepermiţând subiecţilor să înţeleagă care sunt aceste organe abilitate să realizeze măsuri cu un grad ridicat de intruziune în viaţa privată a persoanelor”.

Curtea Constituţională a declarat neconstituţional un articol din Codul de Procedură Penală care reglementează supravegherea tehnică din timpul cercetării penale, mai exact articolul care arată cine execută această supraveghere (interceptări ale comunicaţiilor, înregistrări audio-video ambientale).

Judecătorii Curţii Constituţionale au stabilit că articolul 142, alineatul 1, din Codul de Procedură Penală referitor la punerea în executare a mandatului, este neconstituţional. Articolul respectiv arată că „procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei ori de alte organe specializate ale statului”, CCR stabilind că sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” nu respectă Constituţia şi este neclară.

CITEŞTE ŞI: Kovesi: Neconstituţionalitatea interceptărilor SRI, invocată deja în dosare DNA. Ce mari dosare sunt afectate