Zelenski, anunţul care schimbă tot. Preşedintele Ucrainei a semnat decretul

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a desemnat membrii delegaţiei care urmează să discute despre garanţiile de securitate cu Rusia, relatează DPA şi Unian. Şeful delegaţiei ucrainene la negocierile de pace, David Arahamia, urmează, de asemenea, să conducă discuţiile privind garanţiile de securitate, potrivit unui decret semnat de Volodimir Zelenski şi publicat marţi seara.

Consilierul prezidenţial Mihailo Podoliak face, de asemenea, parte din noua delegaţie însărcinată cu rezolvarea problemelor de securitate.

Potrivit decretului prezidenţial cu Nr.211/2022, postat pe site-ul preşedinţiei de la Kiev, din componenţa delegaţiei mai fac parte ministrul justiţiei Denis Maliuska, ministrul apărării Oleksii Reznikov şi viceministrul de externe Mikola Tociţki.

În cursul discuţiilor cu Moscova la sfârşitul lunii martie, Kievul se arătase dispus să încheie un tratat cu privire la un statut neutru, de nealiniere şi fără arme nucleare al Ucrainei, dacă i-ar fi oferite garanţii de securitate similare cu articolul 5 din tratatul NATO care asigură apărarea colectivă pentru statele membre ale alianţei.

Alte articole

Elena Lasconi, atac dur la Călin Georgescu, după declarațiile acestuia privind ”împărțirea” Ucrainei: ”Mâine ne-ar băga în război cu vecinii. Pe falsul profet nu-l deranjează nimeni să-l întrebe de aceste derapaje?”

Călin Georgescu insistă și răspunde autorităților ucrainene: ”Faptul că Ucraina este un stat creat la dorința marilor puteri este un fapt. De ce Zelenski, la fel ca Iohannis, nu permite alegeri libere?”

Cum arată Volodimir Zelenski după 41 de zile de război. Transformarea uluitoare suferită de preşedintele ucrainean. Olena Zelenska spune că a îmbătrânit cu 10 ani
Aceste garanţii de securitate puternice ar trebui să fie asigurate în primul rând de cele cinci ţări membre permanente în Consiliul de Securitate al ONU – SUA, Franţa, Marea Britanie, China şi Rusia, precum şi de Turcia, Germania, Canada, Italia, Polonia şi Israel.

Potrivit articolului 5 din tratatul NATO, membrii Alianţei sunt obligaţi să ofere o asistenţă militară imediată în cazul unui atac asupra unuia dintre parteneri.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat marţi că mai multe ţări s-au oferit să acţioneze ca garanţi ai securităţii Ucrainei dacă aceasta adoptă un statut de neutralitate, dar fără ca respectivele ţări să precizeze concret la ce s-ar angaja, relatează agenţia EFE, potrivit Agerpres.

Zelenski a mai menţionat că guvernul său nu a discutat încă această chestiune cu toate ţările care şi-au manifestat disponibilitatea de a juca rolul de garanţi. Printre ţările menţionate anterior de Kiev că şi-ar putea asuma acest rol se numără SUA, Regatul Unit, Franţa, Germania, Canada, Italia, Polonia, Israel sau Turcia.

Conform propunerii de pace înaintate de Kiev către Moscova, Ucraina ar renunţa la aspiraţia intrării în NATO şi s-ar declara ţară neutră dacă primeşte garanţii de securitate menite să descurajeze orice viitoare agresiune din partea Rusiei.

”Toate aceste ţări diferite sunt dispuse să garanteze lucruri diferite”, dar Kievul nu a primit vreo listă cu angajamente precise, a spus Zelenski în faţa presei. ”Nu avem nevoie de 40 de ţări” garante, a explicat el, subliniind că ceea ce-i lipseşte Ucrainei sunt ”actorii serioşi” care să fie dispuşi să-i furnizeze ”arme în 24 de ore” şi să instituie rapid împotriva Rusiei o serie de sancţiuni convenite dinainte pentru cazul în care situaţia o va impune.

Zelenski, discurs la ONU: „Au fost comise cele mai teribile crime de razboi din toate timpurile”
Zelenski a subliniat şi necesitatea îmbunătăţirii capacităţii de luptă a armatei ucrainene şi de a construi un stat ”capabil să se apere singur”. ”Ştim că, chiar şi după ce va semna un tratat foarte puternic, Rusia s-ar putea întoarce în doi ani”, a atenţionat preşedintele ucrainean despre o posibilă nouă invazie a Rusiei împotriva Ucrainei.

La negocierile desfăşurate pe 29 martie la Istanbul, Ucraina a propus Rusiei ca, în schimbul neutralităţii, să primească garanţii de securitate din partea unui grup de ţări. O altă propunere formulată de Kiev către Moscova este negocierea într-un termen de 15 ani a statutului peninsulei Crimeea anexată de Rusia.

Însă Ucraina a cerut Rusiei ca mai întâi să-şi retragă trupele şi abia apoi să fie pus în aplicare un eventual acord, în timp ce Moscova insistă pentru recunoaşterea suveranităţii Rusiei asupra Crimeii anexate şi dreptul la autodeterminare al provinciilor separatiste Doneţk şi Lugansk.

Între timp, Rusia şi-a retras trupele din zona capitalei Kiev şi din tot nordul Ucrainei şi negocierile continuă online, dar riscă să fie îngreunate şi mai mult de descoperirea a numeroase cadavre de civili în urma retragerii ruse. În timp ce Ucraina şi statele occidentale acuză Rusia de crime de război, această din urmă acuză înscenări din partea Kievului. Pe de altă parte, retragerea trupelor ruse din acele zone pare să fie o acţiune de regrupare înaintea unei intensificări a ofensivei în estul Ucrainei.