Zelenski cere ca rachetele ruseşti de deasupra Ucrainei să fie interceptate de ţările vecine membre NATO, România, Polonia, Ungaria, Slovacia şi Turcia

Într-un interviu pentru Reuters, liderul de la Kiev, deşi spune că înţelege teama de escaladare cu Rusia, se plînge că aliaţilor occidentali le ia prea mult timp pentru a lua decizii cheie privind sprijinul militar pentru Ucraina.

Apelul de a accelera ajutorul şi de a împinge aşa-numitele „linii roşii” de implicare în conflict reflectă presiunea tot mai mare la care sunt supuse forţele ucrainene de-a lungul celor peste 1.000 km ai liniei de front din nord-estul, estul şi sudul ţării. Zelenski spune că în prezent, situaţia de pe câmpul de luptă este „una dintre cele mai dificile” pe care le-a cunoscut Ucraina de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei în februarie 2022.

În ultimele săptămâni, trupele Moscovei au făcut incursiuni în nord-estul Ucrainei, testând şi mai mult apărarea ucraineană deja solicitată la maximum. În acelaşi timp, Rusia a cucerit teritorii în regiunea Donbas din estul ţării, în bătălii uneori crâncene. „Un val foarte puternic (de lupte) are loc în Donbas … Nimeni nu observă că, de fapt, sunt mai multe bătălii în estul ţării, mai exact în direcţia Donbas: Kurahove, Pokrovsk, Ceasiv Iar”, a arătat Zelenski. El a adăugat, totuşi, că situaţia la nord de Harkov este acum „sub control”.

Zelenski, în vârstă de 46 de ani, a vorbit cu Reuters cu ocazia împlinirii a cinci ani de la învestirea sa ca preşedinte, ceea ce teoretic ar fi însemnat încheierea mandatului său. Numai că Ucraina nu a putut organiza noi alegeri din cauza legii marţiale impuse ca urmare a invaziei ruse, lucru exploatat propagandistic de Moscova.

În interviul pentru Reuters, Zelenski a cerut din nou un ajutor militar mai rapid din partea Statelor Unite şi a altor parteneri. Armele şi muniţiile dintr-un pachet de ajutor recent aprobat de SUA sosesc acum în Ucraina, dar au fost întârziate luni de zile de disputele politice interne.

Citeşte şi: Război în Ucraina. O staţiune de pe malul unui lac din Harkov a fost bombardată. 11 oameni au murit

„Fiecare decizie la care ajungem noi, apoi, mai târziu, toată lumea, împreună, este întârziată cu aproximativ un an”, a arătat Zelenski. „Dar este ceea ce este: un mare pas înainte, dar înainte de asta, doi paşi înapoi. Aşa că trebuie să schimbăm puţin paradigma”, a insistat şeful statului ucrainean.

Zelenski a mai declarat că ar fi vrut ca partenerii săi să se implice mai direct în război, dar a înţeles că aceştia se feresc să-şi antagonizeze Rusia. „Este o chestiune de voinţă”, a spus el. „Dar toată lumea spune un cuvânt care sună la fel în toate limbile: tuturor le este frică de escaladare. Toată lumea s-a obişnuit cu faptul că ucrainenii mor – pentru oameni asta nu înseamnă escaladare”, a comentat cu amărăciune Zelenski.

El propune ca forţele armate ale ţărilor NATO vecine să intercepteze rachetele ruseşti care se apropie deasupra teritoriului ucrainean pentru a ajuta Kievul să se protejeze.

Rusia a lansat mii de rachete şi drone asupra Ucrainei de la începutul conflictului, iar apărarea aeriană este o prioritate pentru Kiev.

„Ruşii folosesc 300 de avioane pe teritoriul Ucrainei. Avem nevoie de cel puţin 120, 130 de avioane pentru a rezista pe cer”, a declarat el.

Ucraina aşteaptă livrarea de avioane F-16, proiectate de SUA, care nu au fost încă folosite în conflict. Zelenski spune că, dacă ţările nu pot furniza imediat avioanele, acestea ar putea totuşi să fie ridicate din statele membre NATO vecine şi să doboare în aer rachetele ruseşti.

Liderul ucrainean a mai spus că Kievul negociază cu partenerii internaţionali pentru a putea folosi armele acestora ca să lovească echipamentele militare ruseşti la graniţă şi mai departe, în interiorul teritoriului rusesc. „Până în prezent, nu există nimic pozitiv”, a recunoscut el.

Preşedintele rus Vladimir Putin ar considera probabil că astfel de evoluţii ar fi o escaladare. El prezintă războiul ca parte a unei bătălii existenţiale cu un Occident în declin şi decadent, despre care spune că a umilit Rusia după căderea Zidului Berlinului în 1989, invadând ceea ce el consideră a fi sfera de influenţă a Moscovei, inclusiv Ucraina. Ucraina şi Occidentul resping o astfel de interpretare, calificând invazia drept o acaparare neprovocată a teritoriului.

Însă Zelenski a dat din nou asigurări că nu a încălcat acordurile cu aliaţii de a nu le folosi armele în interiorul Rusiei. „Nu putem pune în pericol întregul volum de arme”, a spus el.

Citeşte şi: Trei avioane de luptă ruseşti distruse într-un atac aerian asupra unei baze militare. Ucraina nu a revendicat atacul

Ucraina se pregăteşte pentru discuţiile internaţionale care vor avea loc luna viitoare în Elveţia şi care vor exclude Rusia. Ele au ca scop încercarea de a unifica şi de a întări opinia împotriva Moscovei.

Putin a declarat că el crede că discuţiile ar putea transforma apelurile ucrainene de retragere a trupelor Rusiei într-un ultimatum pentru Rusia, o strategie despre care a spus că va eşua.

Zelenski spune însă că este crucial să se aşeze cât mai multe ţări în jurul mesei. „Şi atunci Rusia va trebui să răspundă în faţa majorităţii lumii, nu în faţa Ucrainei. … Nimeni nu spune că mâine Rusia va fi de acord, dar este important ca noi să avem iniţiativa”, a explicat el.

Beijingul nu a spus încă dacă va participa la conferinţa de pace din Elveţia, dar preşedintele chinez Xi Jinping şi Putin s-au întâlnit săptămâna trecută în China şi au promis o „nouă eră” de parteneriat între cei mai puternici doi rivali ai Statelor Unite.

„Este foarte important ca ei (China) să fie acolo”, recunoaşte Zelenski. „Pentru că, în principiu, după acest summit, devine clar cine vrea să pună capăt războiului şi cine vrea să rămână în relaţii puternice cu Federaţia Rusă”, a punctat el.

În ceea ce priveşte politica americană, Zelenski a încercat să atenueze îngrijorările că o eventuală victorie a candidatului republican Donald Trump în alegerile din noiembrie ar putea însemna probleme pentru Ucraina. Trump este un sceptic în ceea ce priveşte ajutorul pentru Ucraina, el urmărind politica „America First” (Prioritară e America).

„Nu cred că republicanii sunt împotriva sprijinului pentru Ucraina, dar unele mesaje care vin din partea lor ridică îngrijorări”, recunoaşte Zelenski.

Preşedintele ucrainean, un fost comediant, a declarat că îi va lăsa pe alţii să judece performanţa sa ca lider al unei ţări aflate în război, dar şi-a exprimat recunoştinţa faţă de poporul ucrainean pentru stoicismul său în faţa duşmanului.

El a insistat, de asemenea, că Ucraina încă poate câştiga războiul, în ciuda regreselor din ultimele luni. „Cred că trebuie să parcurgem acest drum până la capăt, de preferinţă unul victorios”, a spus el. „Chiar dacă astăzi oamenii privesc cu oarecare scepticism cuvântul „victorie” – înţeleg că este dificil, pentru că este lung”, a comentat Zelenski în interviul pentru Reuters.

„În prezent, situaţia de pe front este una dintre cele mai dificile, deoarece o nouă ofensivă rusă a început în direcţia Harkov. Un val foarte puternic (de lupte) are loc în Donbas”.

„Nimeni nu observă că, de fapt, sunt mai multe lupte în estul ţării, mai exact în direcţia Donbas: Kurahove, Pokrovsk, Ceasiv Iar.”

Despre ofensiva de la Harkov

„Astăzi situaţia este sub control. Acum o săptămână era mai dificilă”.

Despre spirijnul militar occidental

„Fiecare decizie la care ajungem noi, apoi, mai târziu, toată lumea, împreună, este întârziată cu aproximativ un an”.

„Dar este ceea ce este: un mare pas înainte, dar înainte de asta, doi paşi înapoi. Aşa că trebuie să schimbăm puţin paradigma”.

„Când noi suntem rapizi, ei rămân în urmă. Şi apoi există un decalaj – şase, opt luni de pachete (de ajutor) neacoperite, apoi două-trei luni de provizii – şi trece un an. Am dori să nu pierdem avantajul”.

„Şi cred că trebuie să parcurgem acest drum până la capăt, de preferinţă unul victorios. Chiar dacă astăzi oamenii privesc cu oarecare scepticism cuvântul „victorie”. Înţeleg că este dificil, pentru că este lung”.

„Nu am folosit niciodată arme occidentale pe teritoriul rusesc, pentru că nu avem acceptul pentru asta. Nu putem pune în pericol întregul volum de arme”.

„Negociem cu partenerii pentru a putea folosi armele lor împotriva acumulărilor de echipamente ruseşti la graniţă şi chiar (pe) teritoriul lor… Până acum, nu există nimic pozitiv”.

„Când zboară rachete, sunt trimise avioane poloneze, dar acestea nu doboară rachetele ruseşti. Oare pot face acest lucru? Sunt sigur că da. Este acesta un atac al ţărilor NATO, o implicare? Nu”.

Citeşte şi: Judecătoarea Iulia Motoc, parte din completul de magistraţi care se va pronunţa asupra mandatelor de arestare cerute de Curtea Penală Internaţională pe numele lui Netanyahu şi altor lideri israelieni şi palestinieni