Zelenski, după convorbirea Trump-Putin: „Europa trebuie să fie la masa negocierilor”/ Ursula von der Leyen: „Era beneficiilor păcii a apus de mult”

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat marți, după discuția telefonică dintre Donald Trump și Vladimir Putin, că “Europa trebuie să fie la masa negocierilor”, transmite Sky News.

„Europa trebuie să se afle la masa negocierilor, iar tot ceea ce ține de securitatea Europei ar trebui decis împreună cu Europa”, a spus Zelenski, în timp ce viitorul țării sale era discutat fără el de către liderii Rusiei și SUA.

Volodimir Zelenski, care efectuează o vizită în Finlanda, nu s-a referit în mod direct la discuția dintre Trump și Putin. Acesta a călătorit împreună cu soția sa, prima doamnă a Ucrainei, Olena, iar președintele a declarat că discuțiile s-au axat pe sprijinul pentru apărare, investițiile în producția ucraineană de arme și integrarea europeană a Kievului.

Putin și Trump au avut o discuție pozitivă despre normalizarea relațiilor bilaterale dintre SUA și Rusia, transmite Kremlinul, care vorbește și despre „responsabilitatea comună” a celor două țări față de stabilitatea lumii.

Alte articole

VIDEO Diana Șoșoacă, elogii scandaloase la adresa Rusiei: „Sunt putinistă, iubesc Rusia, am vizitat Ambasada Rusiei, i-am scris lui Putin”

Anunţul SUA după convorbirea Trump-Putin: „Liderii au convenit că mişcarea către pace va începe cu o încetare a focului”. Trump, pe Truth Social: „Ne vom face treaba!”

Vladimir Putin este de acord cu oprirea, pentru 30 de zile, a atacurilor asupra infrastructurii energetice a Ucrainei și „a dat un astfel de ordin armatei”

„Președinții Federației Ruse și Statelor Unite s-au pus de acord să rămână în contact legat de toate temele discutate în conversația lor telefonică”, a mai transmis Kremlinul.

Conform informațiilor transmise regimul rus și citate de presa de stat de la Moscova (Tass), Rusia și SUA urmează să creeze „grupuri de experți” care să discute pacea în Ucraina și să stabilească termenii unui eventual tratat.

Putin l-a mai informat pe Trump că urmează să facă un schimb proporțional de 175 de prizonieri ruși în schimbul a 175 de prizonieri ucraineni.

Kremlinul a mai susținut și că Putin „a răspuns pozitiv la propunerea lui Trump privind siguranța transporturilor maritime în Marea Neagră”.

Citește și : Trump, despre grațierile preventive acordate de ”adormitul” Biden: ”Nule, neavenite şi fără efect”

Rusia a mai anunțat și că „face un gest de bunăcredință și va elibera 23 de soldați ucraineni grav răniți”. Putin ar fi spus și că susține idea unei opriri a loviturilor împotriva infrastructurii energetice ucrainene și că a dat ordin armatei ruse să nu mai bombardeze instalațiile energetice ucrainene.

Dictatorul rus i-a mai pus președintelui american și prima condiție – „Ucraina trebuie să oprească mobilizarea și înarmarea, în schimbul armistițiului”, iar NATO să nu mai ajute militar deloc guvernul de la Kiev.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a schiţat marţi patru priorităţi-cheie pentru apărarea europeană, avertizând că se prefigurează o nouă ordine mondială care se va instala din a doua jumătate a acestui deceniu, iar Europa trebuie să fie pregătită pentru a face faţă schimbării „inevitabile” reînarmându-se şi dezvoltând capacităţi pentru a avea o descurajare credibilă. Ea a avertizat în context că Rusia se pregăteşte de o viitoare de confruntare cu democraţiile europene, în timp ce Statele Unite, „cel mai vechi partener al Europei”, îşi îndreaptă atenţia către regiunea Indo-Pacific.

Preşedinta Comisiei Europene a ţinut marţi un discurs la Academia Militară Regală Daneză din Copenhaga, în prezenţa premierului Mette Frederiksen, ocazie cu care a lăudat planurile ţării de a-şi creşte cheltuielile de apărare şi a dat asigurări Danemarcei că are sprijinul executivului UE în conflictul său tot mai intens cu preşedintele american Donald Trump cu privire la Groenlanda.

„Danemarca este foarte conştientă de propria securitate şi de propriile ameninţări. Nu în ultimul rând din cauza geografiei sale unice şi strategice. Dar şi din cauza evenimentelor recente: Mă refer, desigur, la războiul în curs din Ucraina şi la conflictele din alte teatre de operaţiuni. Dar şi la atacurile repetate şi continue asupra infrastructurii critice din Marea Baltică. Şi, desigur, din cauza competiţiei continue pentru influenţă în regiunea arctică, inclusiv în Groenlanda. Pentru toţi locuitorii Groenlandei – şi ai Danemarcei în ansamblu – vreau să fie clar că Europa va susţine întotdeauna suveranitatea şi integritatea teritorială. Şi în acest context complex, salut decizia prim-ministrului de a creşte cheltuielile pentru apărare la 3% din PIB în următorii doi ani. Acesta este un adevărat leadership”, a afirmat preşedinta Comisiei Europene.

„Era beneficiilor păcii a apus de mult”,  iar „epoca sferelor de influenţă a revenit cu adevărat”, a declarat şefa executivului european. „Dacă Europa vrea să evite războiul, Europa trebuie să se pregătească pentru război”, a avertizat Ursula von der Leyen, spunând că perioada celor trei decenii de pace de după căderea Cortinei de Fier s-a încheiat, iar faptul că o astfel de stare de lucuri ar fi putut dura a fost o iluzie care a făcut ca Europa să facă greşeli, în timp ce Rusia nu a făcut decât să se pregătească pentru a-şi urma ambiţiile imperialiste.

„Adevărul este că am căpătat rapid convingerea că această perioadă cu adevărat excepţională, în care am asistat la căderea Cortinei de Fier şi a Zidului Berlinului, iar ţări şi popoare întregi au fost eliberate, este o nouă normă. Acest lucru a dus la subinvestiţii în apărare şi, sinceră să fiu, la o complezenţă exagerată. Adversarii noştri au folosit acea perioadă nu numai pentru a se mobiliza din nou, dar şi pentru a contesta regulile care guvernează securitatea globală. Şi asta mă aduce la ziua de astăzi. Era beneficiilor păcii a apus de mult. Arhitectura de securitate pe care ne-am bazat nu mai poate fi considerată de la sine înţeleasă. Epoca sferelor de influenţă a revenit cu adevărat. Să luăm exemplul Rusiei. Cunoaştem deja hotărârea sa de a refuza altor ţări dreptul de a-şi alege propriul drum. Iar acum Rusia se află pe o cale ireversibilă de a crea o economie de război. Ea şi-a extins masiv capacitatea de producţie industrială militară. 40% din bugetul federal este cheltuit pentru apărare. 9 % din PIB-ul său. Această investiţie alimentează războiul său de agresiune în Ucraina, pregătindu-se în acelaşi timp pentru o viitoare confruntare cu democraţiile europene. Şi pe măsură ce aceste ameninţări cresc, vedem cum cel mai vechi partener al nostru – Statele Unite – îşi îndreaptă atenţia către Indo-Pacific”, a arătat Ursula von der Leyen.

„Ideea este că trebuie să vedem lumea aşa cum este – şi trebuie să acţionăm imediat pentru a-i face faţă. Pentru că o nouă ordine internaţională va fi formată în a doua jumătate a acestui deceniu şi după aceea”, a continuat şefa Comisiei Europene.