Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a îndemnat luni pe aliaţii săi occidentali să autorizeze Kievul să lovească Rusia cu arme cu rază de acţiune lungă, pentru „a opri avansarea” armatei ruse în estul Ucrainei, informează AFP, potrivit Agerpres.
„Ucraina nu poate opri avansarea armatei ruse pe front decât printr-o singură decizie pe care o aşteptăm de la partenerii noştri: decizia asupra capacităţilor cu rază de acţiune lungă”, a declarat Zelenski în faţa ambasadorilor ucraineni reuniţi la Kiev.
În acelaşi context, Volodimir Zelenski a declarat că forţele ucrainene controlează peste 1.250 de kilometri pătraţi şi 92 de localităţi în regiunea rusă Kursk, scenă, începând din 6 august, a unei ofensive ucrainene de o amploare fără precedent.
„Luptătorii ucraineni îşi continuă operaţiunile defensive în zonele desemnate în regiunea Kursk. Până la această dată, forţele noastre controlează peste 1.250 de kilometri pătraţi din teritoriului regiunii Kursk şi 92 de localităţi”, a spus Zelenski.
Potrivit preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenki, printre obiectivele ofensivei se numără crearea unei „zone tampon” pe teritoriul rus şi diminuarea potenţialului de luptă al armatei ruse.
Kremlinul anunţă că ”nu va sta de vorbă” cu Kievul după incursiunea din Kursk. ”Având în vedere această aventură, nu stăm de vorbă”, ”ar fi complet nepotrivit să începem” negocieri, declară Iuri Uşakov
Rusia ”nu va sta de vorbă” cu Ucraina după ofensiva de o amploare fără precedent lansată de Kiev în urmă cu aproape două săptămâni în regiunea rusă de frontieră Kursk, anunţă luni Kremlinul, relatează AFP.
”În acest stadiu, având în vedere această aventură, nu stăm de vorbă”, a declarat publicaţiei ruse Shot un consilier diplomatic al lui Vladimir Putin, Iuri Uşakov.
”Pentru moment, ar fi complet nepotrivit să începem un proces de negociere”, a subliniat el. Mihailo Podolisk, un consilier al lui Volodimir Zelenski, a anunţat vineri că unul dintre obiectivele ofensivei ruse în Kursk este să oblige Moscova la negocieri ”echitabile”.
El a reiterat că Kievul nu intenţionează să ”ocupe” o parte a teritoriului rus şi a notat că în cazul unor ”potenţiale” negocieri, este necesar să se găsească un mijloc de a face Rusia să se aşeze ”de cealaltă pate a mesei”.
Or negocierile între cele două părţi sunt complet blocate din primăvara lui 2022, iar Moscova continuă să ceară Kievului să accepte anexarea unei părţi a teritoriului ucrainean şi să renunţe să dsre la NATO.
Volodimir Zelenski a anunţat că vrea să elaboreze până în noiembrie, când au loc alegerile în Statele Unite, un aliat vital al Kievului, un plan care să constituie baza unui viitor summit al păcii la care să fie invitat Kremlinul.
El reiterează că o pace poate să fie posibilă doar dacă armata rusă se retrage complet, inclusiv din Peninsula Crimeea, anexată în 2014 de către Rusia.
Vladimir Putin cere ca Kievul să cedeze regiunile ucrainene a căror anexare a revendicat-o şi să renuţe să adere la NATO.
Aceste revendicări ruse sunt respinse drept inacceptabile atât de Ucrana, cât şi de către Occident, care cer neîncetat o respctare a dreptului internaţional.