Zelenski respinge ultimatumul Rusiei: „Nu putem face asta, trebuie să ne omoare pe toţi”

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a dat asigurări luni că ţara sa nu va ceda niciodată în faţa ultimatumurilor din partea Rusiei, iar oraşe precum Kiev, Mariupol sau Harkov nu vor accepta ocupaţia rusă, transmite Reuters.

”Avem un ultimatum cu puncte în el. ‘Urmaţi-l şi apoi noi vom pune capăt războiului’. Ucraina nu poate accepta niciun ultimatum din partea Rusiei”, a declarat Zelenski într-un interviu difuzat de website-ul de ştiri Suspilne.

„Ucraina nu va putea îndeplini ultimatumul. Nu o vom putea face fizic. Cum se poate face acest lucru? Trebuie să fim cu toții distruși – atunci ultimatumul lor va fi executat automat. De exemplu, dă-ne Harkov, dă-ne Mariupol, dă-ne Kiev. Nici locuitorii din Harkov, nici cei din Mariupol, nici locuitorii Kievului, nici președintele – nu vom putea face asta. O vedem chiar și în orașele ocupate. În Melitopol, Berdyansk, în această direcție. Când ei (n. r.: trupele ruse) intră, oamenii nu renunță. Ei ridică steagul, oamenii îl dau jos. Au ucis un om, da, oamenii s-au ascuns, dar noaptea au venit și au dat jos din nou steagul. Ce vrei? Să ne distrugă pe toți? Ultimatumul îl putem îndeplini doar atunci când nu suntem acolo”, a subliniat șeful statului ucrainean.

El a subliniat că ultimatumurile nu vor aduce niciun rezultat Federației Ruse în războiul cu Ucraina.

Armata rusă a lansat în 24 februarie o ofensivă de amploare împotriva Ucrainei, invadând această ţară din mai multe direcţii. Occidentul a reacţionat, Uniunea Europeană, SUA şi Regatul Unit impunând sancţiuni economice dure contra Moscovei.

Anunţul din Ucraina care dă fiori lumii: „Putin va ataca şi alte ţări”
Rusia îşi numeşte agresiunea sa în Ucraina drept ”operaţiune militară specială pentru denazificarea şi demilitarizarea” ţării vecine.

Ministerul rus al Apărării susţine că Rusia a atacat centrul comercial din Kiev pentru că servea drept depozit pentru rachete

Rusia a anunţat, luni, că armata rusă a bombardat centrul comercial din Kiev cu arme de înaltă precizie cu rază lungă de acţiune, deoarece servea drept depozit pentru rachete şi staţie de reîncărcare a lansatoarelor de rachete de către forţele ucrainene, potrivit lui Igor Konaşenkov, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, citat de Reuters.
Centrul comercial din Kiev a fost atacat duminică seară de forţele ruse. Cel puţin 8 persoane au murit, iar clădirile din apropiere au fost distruse. Mormane de moloz şi resturi arse ale maşinilor au fost răspândite pe o rază de câteva sute de metri.

Nivelul de radiaţii din jurul centralei de la Cernobîl „riscă să crească”
”Zonele din apropierea centrului comercial au fost folosite ca bază pentru depozitarea muniţiei de rachete şi pentru reîncărcarea mai multor lansatoare de rachete”, a declarat Igor Konaşenkov, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării.

”Armele de înaltă precizie cu rază lungă de acţiune au distrus o baterie ucraineană de lansatoare multiple de rachete şi un depozit de muniţie într-un centru comercial inactiv în noaptea de 21 martie”, a spus el.
”Am dori să reamintim din nou presei occidentale: am oferit dovezi complete care arată că regimul naţionalist de la Kiev a folosit clădiri în zonele rezidenţiale din Kiev şi în alte oraşe ca scuturi pentru a trage cu lansatoare multiple de rachete”, a continuat Konaşenkov.

Konaşenkov a spus că operaţiunea Rusiei a fost efectuată de forţe profesioniste şi bine înarmate şi a dezminţit afirmaţiile Ucrainei conform cărora forţele ruse ar fi atacat civili.

De asemenea, el a respins afirmaţiile oficialilor ucraineni despre pierderile de personal şi echipamente pe care le-a suferit Rusia, numindu-le ”minciuni de propagandă”.

Nou bilanţ ONU: Cel puţin 925 de morţi şi aproape 1.500 de răniţi în războiul din Ucraina

Cel puţin 925 de oameni au fost ucişi în Ucraina, iar alţi aproape 1.500 au fost răniţi de la începerea invaziei militare ruse, pe 24 februarie, conform celui mai recent bilanţ anunţat de Naţiunile Unite.

Bilanţul anunţat luni de Oficiul ONU pentru Drepturile Omului este de cel puţin 925 de morţi şi 1.496 de răniţi. Acest bilanţ include doar victimele civile.

„Bilanţul real probabil este considerabil mai mare, mai ales în zonele aflate sub control guvernamental şi în contextul confruntărilor militare din ultimele zile”, a transmis Oficiul ONU pentru Drepturile Omului, precizând că sunt multe date în curs de procesare.

„Cele mai multe victime civile sunt rezultatul utilizării de armament exploziv cu impact pe zone largi, inclusiv al atacurilor cu obuze de artilerie, sisteme de rachete mutiple şi bombardamente aeriene”, precizează Biroul ONU pentru Drepturile Omului.