„Zelenski s-a sinucis într-un buncăr din Kiev”. Cum au încercat rușii să influențeze cursul războiului prin fake news

Grupurile propagandistice pro-ruse au susținut în mod fals la câteva săptămâni de la începutul războiul împotriva Ucrainei că președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a sinucis, ca parte a unui efort agresiv de a afecta moralul public și de a submina guvernul ucrainean, a declarat joi firma americană de securitate cibernetică Mandiant, potrivit CNN.

Afirmația falsă a sinuciderii lui Zelenski este doar una dintre numeroasele operațiuni de dezinformare urmărite de Mandiant de la presupuși actori ruși și belaruși care aveau ca scop inducerea în eroare a publicului din Ucraina, Rusia și din alte părți ale Europei.

Campaniile de fake news, spun analiștii, subliniază modul în care Kremlinul este angajat în războiul informațional și eforturile de a modela percepțiile asupra conflictului, chiar dacă soldații ruși suferă pierderi grele pe câmpul de luptă.

Într-un alt caz, grupuri care au legătură cu Belarus au răspândit pe rețele sociale informația falsă că un grup de criminali din Polonia ar preleva organele refugiaților ucraineni, cu complicitatea oficialilor polonezi.

Alte articole

Călin Georgescu insistă cu redesenarea graniţelor: „Nu am ştiut precis cum sa ne orientăm şi, din România Mare, am devenit România mică. Eu am vorbim de o ipoteză teoretică”

Elena Lasconi, atac dur la Călin Georgescu, după declarațiile acestuia privind ”împărțirea” Ucrainei: ”Mâine ne-ar băga în război cu vecinii. Pe falsul profet nu-l deranjează nimeni să-l întrebe de aceste derapaje?”

„Proliferarea operațiunilor informaționale aliniate cu Rusia sugerează importanța pe care Rusia o acordă modelării mediului informațional”, a declarat Alden Wahlstrom, analist senior la Mandiant, pentru CNN. „Am observat că actori cunoscuți folosesc activele și infrastructura campaniilor anterioare, folosind capabilitățile dezvoltate de-a lungul timpului”.

Mandiant nu a indicat o legătură directă între guvernul rus și răspândirea informației false cu privire la sinuciderea lui Zelenksi, dar a descris activitatea ca fiind o „suspectată campanie de influență rusă”. Timp de decenii și datând din epoca sovietică, dezinformarea și alte așa-numite „măsuri active” au reprezentat o parte cheie a strategiei de politică externă a Rusiei.

În martie, Facebook și YouTube au eliminat un videoclip „deepfake”, răspândit pe scară largă, care pretindea să-l arate pe Zelenski cerând trupelor ucrainene să depună armele. Adevăratul Zelenski a apărut într-un videoclip la scurt timp după, în care spunea că apărarea Ucrainei contiună.

Cel puțin o parte din mesajele false folosite de propagnada pro-rusă, analizate de Mandiant, părea să câștige puțină tracțiune online. Iar cetăţenii şi soldaţii ucraineni nu au dat semne că sunt influențați de această campanie de dezinformare.

Guvernul rus și-a descris în mod fals invadarea Ucrainei ca pe o campanie de „denazificare”, în ciuda faptului că Zelenski este evreu. Povestea falsă a sinuciderii lui Zelenski seamănă cu modul în care dictatorul nazist Adolf Hitler a murit în 1945. Acesta s-a sinucis într-un buncăr din Berlin, în timp ce trupele sovietice înaintau spre capitală.

CNN precizează că a solicitat comentarii Ambasadei Rusiei la Washington și Ministerului de Externe din Belarus cu privire la cercetarea Mandiant.

Și alte puteri mondiale au încercat să influențeze opinia publică despre război sau pentru a semăna discordie între rivalii lor.

O operațiune de dezinformare pro-Iran, în care a fost folosită identitatea unui jurnalist rus, a constat în publicarea unor mesaje pe Twitter care susțineau că serviciile de informații israeliene au sprijinit Ucraina împotriva Rusiei în primele zile ale războiului, potrivit Mandiant. A fost o încercare aparentă de a crește tensiunile între Rusia și Israel. Guvernul israelian și cel iranian sunt dușmani înverșunați.

Guvernul SUA a încercat să modeleze percepțiile publice despre războiul din Ucraina în propriile moduri, inclusiv prin crearea unui cont al Departamentului de Stat pe Telegram, o aplicație de mesagerie populară printre ruși.