Zero TVA la alimente în România. Când se va aplica noua măsură

Zero TVA la alimente în România. Daniel Anghel, Partener şi Lider al Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică, PwC Romania, informează că normele UE privind TVA urmează să fie actualizate în prima parte din 2022, având în vedere că modificările au fost adoptate de Consiliul miniştrilor de finanţe ECOFIN şi urmează să fie adoptate de Parlamentul European.

Zero TVA la alimente în România

Legislaţia comunitară permite în prezent utilizarea cotelor reduse de TVA faţă de cota standard, dar fără a fi mai mici de 5%, pentru o listă de produse şi servicii prevăzute în anexele directivei comunitare de TVA. Prin procesul legislativ de actualizare a listei, intenţia este să li se ofere guvernelor mai multă flexibilitate în aplicarea cotelor de TVA, precum şi oportunitatea de a recupera mai bine pierderile economice generate de pandemie şi de a investi mai mult în transformarea verde şi digitală, potrivit Mediafax. 

Citeşte şi Criza alimentară poate lovi oricând România. Suntem dependenţi de importurile de alimente

În total, propunerea de modificare a directivei de TVA vizează 24 de categorii de produse din domeniile mediului, digitalizării şi sănătăţii. O rată sub 5 % va putea fi aplicată pentru 7 dintre aceste 24 de produse şi servicii: livrarea de alimente, apa, produse farmaceutice, echipamente medicale, transportul de persoane şi bagaje, livrarea de carti, reviste, ziare şi livrarea de panouri solare.

Alte articole

România pierde anual 10 miliarde de euro din evaziunea fiscală din colectarea TVA. Legislația României, paradisul fiscal al evaziunii petroliere, 1 miliard de euro prejudicii identificate de ANAF în ultimii 4 ani

Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, susține că se analizează creșterea TVA și a taxării muncii, în vederea înfăptuirii reforme fiscale: „Sunt mai multe scenarii, dar nu cred că e momentul să discutăm despre ele”

În prezent, în România, cotele aplicabile livrării produselor alimentare sunt de 9%, respectiv 5% dacă acestea sunt livrate ca parte a unui serviciu de restaurant / catering şi dacă sunt produse de înaltă valoare calitativă, respectiv produse montane, eco, tradiţionale certificate corespunzător.

De îndată ce Parlamentul UE va emite avizul cu privire la propunerea de modificare a directivei de TVA, Consiliul o va adopta în mod oficial şi statele membre vor avea obligaţia de a o transpune în legislaţia naţională.

La momentul adoptării oficiale a directivei de către Consiliul UE, România va avea obligaţia de a transpune noile prevederi în legislaţia naţională, care ne aşteptam sa aibă loc în decursul anului 2022 – începutul anului 2023. Având în vedere că noile reguli oferă posibilitatea statelor membre de a aplica cota 0% pentru anumite bunuri / servicii (printre care se numără şi alimentele), România poate opta pentru aplicarea cotei 0% pentru cele 5 categorii de bunuri prevăzute, inclusiv alimentele, aşa cum s-a discutat public recent în contextul creşterii ratei inflaţiei la un nivel fără precedent în ultimii zece ani.

Deşi această măsură poate fi o gură de oxigen pentru consumatori, companiile nu sunt obligate să îşi reducă preţul odată cu reducerea TVA, neexistând garanţia că efectele vor fi resimtite direct de consumatori. La scăderile anterioare ale cotelor de TVA, transmisia lor în preţuri a fost de 70-80%, conform evaluărilor Băncii Naţionale. Totuşi, acest efect este limitat în timp, putând apărea alţi factori care să contribuie la majorarea preţurilor.

De aceea, este necesar ca legiuitorul să analizeze atent şi prin raportare la rezultatul măsurilor fiscale similare adoptate în trecut, dacă astfel de reguli ce prevăd adoptarea cotei 0% TVA pot sau nu sa fie benefice pentru economia naţională.

Reducerea TVA la 0% pentru alimente poate reprezenta doar o soluţie temporară care vizează o reducere „artificială” a inflaţiei şi, prin urmare, ar trebui însoţită de alte politici. De exemplu, Fondul Monetar Internaţional (FMI) recomandă acţiuni mai concentrate şi direcţionate, cum ar fi ajutorul pentru gospodăriile care sunt împinse în sărăcie.

Chiar şi în scenariul în care o astfel de măsură ar putea avea un impact pozitiv in lupta cu inflaţia, implementarea acesteia va genera o reducere de venituri la bugetul de stat, în condiţiile în care România ocupă locul fruntaş în ce priveşte decalajul de TVA înregistrat în anul 2019 (ultimele date disponibile). În acelaşi timp, România se află în procedura de deficit excesiv (din cauza depăşirii plafonului de deficit maxim admis prin tratatul de aderare, de 3% din PIB) şi va trebui să îl readucă sub acest prag până în 2024. De asemenea, atunci când au avut loc scăderi ale cotelor de TVA, nu s-a observat o diminuare semnificativă a evaziunii şi fraudei şi, implicit, o îmbunătăţire a veniturilor bugetare.

Citeşte şi Nicolae Ciucă, veşti bune pentru români: Guvernul va continua să susţină trendul de redresare economică post-pandemie

În funcţie de programul de guvernare, de politica fiscală stabilită şi de situaţia bugetară la acel moment, rămâne de analizat, atunci când directiva va fi transpusă, dacă o astfel de măsură de reducere a TVA la alimente ar putea sprijini politica antiinflaţionistă şi ar putea contribui pozitiv la conformarea voluntară a contribuabililor.