România, chemată la Bruxelles să explice modificările aduse statutului parlamentarilor VIDEO

Zgonea a fost întrebat despre intenţia anunţată de secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, de a fi analizată modificarea Statutului parlamentarilor în ceea ce priveşte imunitatea aleşilor.

„Am vorbit cu domnia sa, i-am explicat care este situaţia, agenţia Reuters a deformat adevărul. Eu am transmis şi editorului-şef de la agenţia Reuters punctul nostru de vedere, al Parlamentului României, şi am programat o întâlnire cu secretarul general pentru săptămâna viitoare la Bruxelles. I-am explicat mot-a-mot că nu se poate într-o lege organică dintr-un stat democratic european să poţi să extinzi imunitatea scrisă în Constituţie, chestiune pe care şi domnia sa o ştie, şi i-am spus că tot ceea ce scrie în textul Statutului deputatului şi senatorului înseamnă închiderea unor recomandări negative în MCV şi păstrarea recomandărilor de la Comisia de la Veneţia”, a declarat Zgonea.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, miercuri, că va decide privind promulgarea Statutului parlamentarilor ţinând cont şi de independenţa justiţiei şi de principiul egalităţii în faţa legii.

„Ştiţi că nu am obiceiul să mă pronunţ pe legi votate care nu-s sosite încă la promulgare. Vă asigur că, după ce va veni la promulgare, voi analiza cu atenţie şi voi lua decizia corectă, atât din punct de vedere constituţional, cât şi din punct de vedere al independenţei justiţiei şi al egalităţii în faţa legii”, a declarat Băsescu, întrebat de presă în legătură cu promulgarea acestei legi adoptate marţi de plenul reunit al Parlamentului.

Alte articole

Valeriu Zgonea a fost numit şef la ANCOM. El a fost achitat definitiv în dosarul de trafic de influenţă, în care primise, în instanţă, 3 ani de închisoare, cu executare

Marcel Ciolacu, după achitarea definitivă a lui Valeriu Zgonea: „Vali Zgonea este un om bun, care nu a meritat toate aceste lucruri! Astăzi a ieşit din nou soarele, Vali!”

Parlamentul a adoptat, marţi, modificările la Statutul deputaţilor şi senatorilor, în forma în care au trecut de comisie, cu 309 voturi „pentru”, 56 de voturi „împotrivă” şi două abţineri.

Comisia de Statut a menţinut, în raportul la proiectul de modificare a Statutului parlamentarilor, amendamentul preşedintelui Comisiei Juridice din Senat, Tudor Chiuariu, de eliminare a prevederii prin care mandatul înceta la data rămânerii definitive, prin neatacare, a raportului ANI.

Astfel, potrivit proiectului de Statut iniţial, mandatul de senator sau deputat înceta „la data rămânerii definitive, prin neatacare, a raportului ANI de constatare a incompatibilităţii”.

Parlamentarii din Comisia de Statut au mai eliminat din propunerile de modificare a Statutului parlamentarilor şi prevederea potrivit căreia „mandatul unui senator sau deputat încetează la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti prin care se constată existenţa unei averi nejustificate şi a stării de incompatibilitate”.

Astfel, mandatul unui senator sau deputat va înceta, din motive ce ţin de incompatibilitate, la data menţionată în cuprinsul demisiei pentru incompatibilitate, la data adoptării unei hotărâri a Camerei din care face parte parlamentarul sau la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti prin care se respinge contestaţia la raportul ANI prin care s-a constatat incompatibilitatea.

De asemenea, Comisia de Statut a adoptat, luni, amendamente la proiectul care modifică Statutul senatorilor şi deputaţilor, menţinând prevederea prin care este interzisă angajarea rudelor la cabinetele parlamentare, dar permiţând reangajarea, la dobândirea unui nou mandat, a personalului avut anterior.

Comisia de Statut a adoptat şi un amendament la proiectul de modificare a Statutului prin care se prevede că parlamentarii care optează să renunţe la autoturism pot beneficia de o sumă forfetară pentru acoperirea cheltuielilor de transport din circumscripţie.

În acelaşi timp, comisia a decis să menţină o prevedere potrivit căreia parlamentarii pot exercita funcţii sau activităţi în domeniile didactic, al cercetării ştiinţifice ori ale creaţiei intelectuale, precum şi în alte domenii stabilite de lege.

Comisia de statut a menţinut forma iniţiatorilor proiectului de modificare a Statutului parlamentarilor în cazul solicitărilor de arestare, reţinere sau percheziţie, făcându-se referire la „motivele concrete şi temeinice” ale cererii procurorilor.

Astfel, în proiectul de lege adoptat de Comisia de statut se menţionează că solicitarea de reţinere, arestare sau percheziţie „trebuie să conţină indicarea cazului prevăzut de Codul de procedură penală şi motivele concrete şi temeinice, care justifică luarea măsurii preventive sau dispunerea percheziţiei”. În baza acestei solicitări, parlamentarii pot decide la nivelul comisiei de specialitate în cel mult 3 zile recomandarea pe care o fac plenului respectivei camere a Parlamentului.

De asemenea, Comisia de statut propune în finalul proiectul de lege un amendament care face referire la abrogarea oricăror prevederi contrare în cazul parlamentarilor.

„Orice dispoziţie contrară prezentei legi se abrogă”, se arată în finalul raportului comisiei de specialitate.

Definirea conflictului de interese în cazul parlamentarilor a fost eliminată din forma finală a raportului Comisiei sesizate pe fond asupra propunerilor de modificare a Statutului parlamentarilor.

„Există un conflict de interese atunci când un deputat şi/sau un senator are un interes personal care ar putea influenţa nepermis exercitarea funcţiilor sale. Nu există conflict de interese atunci când deputatul şi/sau senatorul beneficiază de un avantaj prin simplul fapt că face parte din populaţie ca ansamblu sau dintr-o categorie extinsă de persoane. Participarea la procesul de legiferare nu constituie conflict de interese”, este textul care nu este cuprins în forma finală a statului propus de comisie.

În cadrul şedinţei de luni seară, unul dintre subiectele pe care s-au concentrat discuţiile au privit definirea conflictului de interese în cazul parlamentarilor. Ca urmare a dezacordului dintre reprezentanţii grupurilor parlamentare, s-a renunţat la această prevedere, urmând ca definirea conflictului de interese pentru senatori sau deputaţi să fie reglementată ulterior unor discuţii cu reprezentanţii ANI şi ai Comisiei Europene.