Elena Udrea, condamnată la 8 ani de închisoare în dosarul campaniei pentru Băsescu. Ioana Băsescu, condamnată la 5 ani

Elena Udrea a fost condamnată la opt ani de închisoare în dosarul finanțării campaniei electorale din 2009, în care a fost trimisă în judecată alături de Ioana Băsescu.

Judecătorii au condamnat-o pe Elena Udrea la 6 ani de închisoare în dosarul privind finanţarea campaniei electorale din 2009. La cei 6 ani se adaugă un spor de pedeapsă de 2 ani. În total, Elena Udrea a primit o pedeapsă de 8 ani de închisoare. Elena Udrea este condamnată pentru instigare la luare de mita, pentru spalare de bani.

În plus, instanța a decis confiscarea a circa un milion lei de la Elena Udrea.

Ioana Băsescu, fiica lui Traian Băsescu, a primit o condamnare la 5 ani de închisoare cu executare pentru delapidare și spălare de bani. La rândul ei, Ioana Băsescu va trebui să plătească suma de 119.000 lei plus 12.000 lei cheltuieli de judecată.

Alte articole

Elena Udrea, chemată din nou în instanță! ANAF vrea drepturi depline asupra bunurilor ei

Pronunţarea ÎCCJ asupra cererii de eliberare a Elenei Udrea, amânată pentru 12 decembrie

De asemenea, au fost condamnaţi Gheorghe Nastasia, fostul secretar general al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, la 6 ani de închisoare şi Victor Tarhon, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Tulcea, la 4 ani de închisoare, ambii pentru luare de mită. Ioan Silviu Wagner, director general al companiei Oil Terminal, a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru delapidare.

Jurnalistul Dan Andronic a fost achitat.

Sentințele nu sunt definitive şi pot fi atacate la Curtea Supremă.

Judecătoarea Claudia Jderu, de la CAB, desemnată să tranșeze în primă instanță dosarul finanțării campaniei electorale din 2009, a anunţat că motivarea pedepselor este aproape finalizată şi a sintetizat, în sală principalele motive care au stat la baza deciziei sale.

Judecătoarea a explicat, potrivit stiripesurse.ro, că trecerea unui interval mare de timp de la momentul producerii pretinsei fapte în cazul lui Dan Andronic, dar și modalitatea efectivă de derulare a stării de fapt au convins-o că acesta poate fi achitat pentru fapta de mărturie mincinoasă.

„Instanța a reținut exact aceeași situație de fapt ca și cea din rechizitoriul transmis instanței de judecată. Discrepanțele dintre probele din instanța și cele ale procurorilor nu sunt suficiente sa creeze un dubiu.

Legalitatea ordonanței privind colaboratorul Giovanni și a probelor derivate de la el instanța nu a constata încălcarea legilor aflate în vigoare.

Soluția excluderii sau înlăturării nu e incidență in cauză.

Finanțarea programului Schimb România instanța a lecturat legile din materie și a apreciat ca și în ipoteza in care nu exista o prioritizare a plăților in mod evident Gheorghe Nastasia era delegat ca ordonator principal de credite. Gradul de pregătire al funcționarului public este unul înalt in cazul de fata.

Sfera noțiunii de folos este una foarte largă. In 2009 cele două campanii s-au suprapus. Beneficiarul campaniilor era Traian Băsescu.

În opinia instanței câștigarea alegerilor prezidențiale de către candidatul PDL inițiator al campaniei pentru  referendum ar fi fost benefică și putea produce un folos nepatrimonial si altora. Ca exemplu, exemplificativ, locurile eligibile create”, a explicat judecătoarea Claudia Jderu în sala de judecată înainte de dictarea verdictului.

„Tarhon Victor: Instanța a constatat ca doar un contract era pe fonduri si restul două din banii CJ. Am concluzionat ca atribuțiile lui Tarhon vizau si modul de executare al contractelor.

Wagner: încadrarea faptei sale de trafic, instanța a reținut ca e validă susținerea ca nu poate fi traficate fapta de insuşire de la unul la altul. Faptul ca trecerea sumei de bani de la Oil Terminal SA a avut loc direct în celălalt cont reprezintă o însușire pentru altul.

Andronic Dan Cătălin: instanța reține ca într-adevăr la audierea sa organul avea suficiente informații în sensul că obiectul depoziției sale viza o tranzacție cu suspiciuni privind realitatea acesteia.

Suspiciunile s-au materializat ulterior prin ordonanța a procurorului privind fapta de spălare de bani.

Privind tranzacția dintre cele doua firme, instanța a apreciat că se impune o soluție de achitare pentru acesta.

E singura soluţie de achitate. Avem în vedere și data faptelor respectiv 2009. Pedepsele au fost în intervalul minim mediu. Faptele au fost denunțate in 2015 iar de atunci dosarul a avut un traseu constant. E un interval îndelungat de timp”, a mmai explicat magistratul CAB în sala de judecată.

La ultimul termen de judecată, procurorul DNA a solicitat ca Elena Udrea şi Ioana Băsescu să fie condamnate la pedepse maxime pentru faptele comise, susţinând că infracţiunile de care sunt acuzate sunt grave. Astfel, procurorul de caz a cerut 12 ani de închisoare pentru Elena Udrea şi 15 ani pentru Ioana Băsescu. În acelaşi dosar, DNA a mai cerut să fie condamnat la închisoare cu executare şi jurnalistul Dan Andronic.

Citeşte şi: Adrian Alexandrov, prima declarație despre despărțirea de Elena Udrea. De ce a apărut singur în pozele de la ziua sa

În sala de judecată, procurorul a arătat că dozarea pedepselor trebuie să fie corespunzătoare modului în care Elena Udrea a înţeles să se folosească de funcţia de ministru al Turismului şi Dezvoltării, solicitând ca pedeapsa ce-i va fi aplicată să fie orientată spre maximul special prevăzut de lege.

„Toate faptele sunt în stare de concurs real. Vă rugăm să aplicaţi şi un spor de pedeapsă, în virtutea gravităţii faptelor comise prin prisma funcţiei deţinute şi a dispreţului total faţă de lege”, a spus procurorul cu referire la Elena Udrea, citat de Agerpres.

Şi în cazul Ioanei Băsescu procurorul a cerut o pedeapsă spre maximul special prevăzut de lege, susţinând că în acest caz este nevoie de o pedeapsă exemplară, având în vedere că aceasta a comis fapta când tatăl ei, Traian Băsescu, era preşedintele României.

Procurorul DNA a mai cerut ca şi ceilalţi inculpaţi din acest dosar să fie condamnaţi la închisoare cu executare, inclusiv în ceea ce îl priveşte pe jurnalistul Dan Andronic.

În ultimul cuvânt în fața instanței, Elena Udrea a declarat că este nedreaptă și ciudată aprecierea procurorului DNA.

„Sunt nevinovată și am încercat să dovesc că acuzațiile sunt nedrepte și neprobate. Am fost prima și singura de după Ceaușescu care a investit în turismul romanesc”, a spus Elena Udrea.

Elena Udrea, la data faptelor ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, implicată direct în campania lui Traian Băsescu, candidat la alegerile prezidenţiale din 2009, a fost trimisă în judecată în mai 2017 pentru săvârşirea infracţiunilor de instigare la luare de mită (două fapte) şi spălare a banilor (cinci fapte).

În acelaşi dosar, Ioana Băsescu, notar public, fiica fostului preşedinte Traian Băsescu, este acuzată de instigare la delapidare şi instigare la spălarea banilor, iar Dan Andronic – de mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului.

În dosar mai sunt judecaţi Gheorghe Nastasia, fost secretar general al Ministerului Dezvoltării, Victor Tarhon, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Tulcea, Ioan Silviu Wagner, la data faptei director general al companiei Oil Terminal.

Procurorii susţin că, în cursul anului 2009, în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, au fost colectate sume de bani provenite din infracţiuni de corupţie, delapidare şi evaziune fiscală, care au fost folosite, ulterior, pentru plata unor servicii prestate în campanie.

„Legătura dintre persoanele care obţineau banii pe cale nelegală şi prestatorii de servicii legate de campanie era realizată de inculpata Udrea Elena Gabriela. Aceasta conducea un staff de campanie informal al unuia dintre candidaţi şi, din această poziţie, coordona atât achiziţiile de servicii de campanie, cât şi persoanele care au acţionat ca intermediari pentru plăţile realizate, astfel încât sumele de bani să ajungă la societăţile prestatoare. Remiterea foloaselor infracţionale s-a disimulat prin contracte fictive încheiate cu firme care prestau în realitate servicii în cadrul campaniei electorale, respectiv publicitate stradală, tipărire de afişe, reclame publicate în mass-media, realizarea unor pagini de internet, monitorizarea presei, organizarea de spectacole şi prestarea de servicii de consultanţă”, arată DNA.

Elena Udrea a primit o condamnare de 6 ani închisoare în dosarul „Gala Bute”, însă pedeapsa a fost anulată, după ce Curtea Constituţională a stabilit nelegalitatea completurilor de la Instanţa supremă.