Radu Mazare s-a prezentat, miercuri dimineaţă, în faţa unui complet de la ICCJ, după ce pe 18 martie s-a respins cererea DNA de arestare preventivă a primarului din Constanța. Radu Mazăre a ieşit din sala de judecată în jurul orei 14.20, după ce şedinţa începuse la ora 9.00.
„Parchetul nu a venit cu nimic nou. Au spus doar, la un moment dat, că televiziunea SOTI Neptun nu avea audienţă şi nu avea de ce să facă acele contracte de publicitate. Puţin mai încolo au spus că avea audienţă şi îmi susţinea interesele electorale. Deci nu am înţeles. O oră m-a acuzat procurorul. Doamna procuror are o plăcere… Dar nu a avut nici argumente, nici probe”, a spus Radu Mazăre la ieşirea de la ICCJ.
Radu Mazăre a venit la curtea supremă cu o geantă plină de documente. „Am documente, altele decat cele depuse acum doua sapatamani, cand instanta a intrebat si DNA a spus ca nu are probe. Spre exemplu, am documente din care rezulta ca tarifele la prestatiile din Constanta sunt sensibil mai mici decat in multe alte orase din Romania. La maturat manual, in Constanta, pe 1000 m, costa 8,8 lei, la Buzau 10,25, iar la Focsani 19 lei. Asta apropo de prejudiciul creat. Mai am documente cu licitatia de la gunoi. Tarifele de dupa licitatia din 2007 sunt mai mici decat inainte, cand firma facuse licitatie in 1998”, a declarat Radu Mazăre.
Primarul Constanţei a mai spus, că nu îl cunoaşte personal pe omul de afaceri Paszkany Arpad, care spune că Radu Mazăre a cerut un milion de euro pentru construirea unui mall.
„Aceste asa-zise denunturi sunt facute dupa perchezitii. Nu anterior. Domnul Paszkany nu spune ca am cerut eu, nu l-am cunoscut, nu m-am intalnit cu el, nu am avut legaturi cu reprezentanti ai sai. Faptul ca se face o campanie cand construiesti un mall, este o practica de marketing. Cand construiesti un mall trebuie sa te duci cu contracte cu cei care inchiriaza. Nu poti inchiria, daca oamenii nu stiu ca se deschide”, a explicat Radu Mazăre, adăugând că are emoţii înainte de şedinţa de judecată, dar că speră să aibă parte de judecatori „care au răbdare, ca aceia de acum două săptămâni sau de anul trecut”.
Radu Mazăre este suspect într-un dosar în care este acuzat de trei infracțiuni de luare de mită, două de conflict de interese și abuz în serviciu. Aceeași decizie a fost luată și în cazul omului de afaceri Sorin Strutinsky, însă acesta este arestat preventiv într-un alt dosar. Decizia instanței nu este definitivă şi a fost contestată de procurorii DNA, care vor ca Radu Mazăre să fie cercetat în stare de arest preventiv.
Citeşte şi DNA: Spăgile date la Primăria Constanţa pentru diverse acte depindeau de rangul funcţionarului
Radu Mazăre este acuzat de săvârșirea infracțiunilor de luare de mită (trei infracțiuni), abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit si conflict de interese (două infracțiuni).
Procurorii susţin că primarul Constanţei a luat mită 9 milioane euro şi a produs un prejudiciu statului de 26 de milioane de euro. Potrivit unor surse judiciare, în dosarul lui Radu Mazăre este cercetat penal și deputatul PSD Eduard Martin.
Potrivit referatului intocmit de procurori, „în perioada 2006-2009, inculpatul Mazăre Radu Ștefan, beneficiind de ajutorul celuilalt inculpat, a solicitat și primit circa 2 milioane de euro de la reprezentanții a două societăți comerciale, în scopul facilitării emiterii documentațiilor de urbanism necesare dezvoltării unor proiecte imobiliare de tip mall, pe care aceste firme intenționau să le dezvolte în Constanța.”
De asemenea, „în perioada 2008-2014, inculpatul Mazăre Radu Ștefan, cu ajutorul inculpatului Strutinsky Sorin Gabriel, a primit de la o societate comercială, peste 7 milioane de euro pentru că a asigurat acesteia câștigarea unei licitații organizate de Primăria Constanța pentru delegarea gestiunii serviciului de salubrizare a orașului”, se mai arată în referatul procurorilor.
CITEŞTE ŞI RADU MAZĂRE, reţinut pentru 24 de ore. Primarul Constanţei, scos în cătuşe din sediul DNA VIDEO
„Ca urmare a acestor acțiuni a fost produs un prejudiciu în sumă de 112.557.288,88 lei, circa 26 de milioane de euro, sumă care constituie în același timp un folos necuvenit obținut de societatea comercială beneficiară a contractului”, mai susţin procurorii.