Klaus Iohannis, despre activarea scutului antirachetă de la Deveselu: Are rol strict DEFENSIV VIDEO

Update: Klaus Iohannis a declarat că sistemul antirachetă de la Deveselu nu este îndreptat împotriva niciunui stat. „Acest sistem are rol strict defensiv. Scutul antirachetă Aegis Ashore de la Deveselu constituie o asigurare împotriva unor posibile atacuri din afara spaşiului euroatlantic”, a subliniat şeful statului.

Declaraţie integrală a preşedintelui Klaus Iohannis

„Sunt onorat să îl am ca oaspete, astăzi, pe domnul Jens Stoltenberg, Secretarul General al Alianței Nord-Atlantice. Bine ați revenit în România, domnule Secretar General!

Mă bucur că sunteți din nou la București, în această perioadă de pregătire a Summitului NATO de la Varșovia din luna iulie. Prezența dumneavoastră în România, domnule Stoltenberg, reflectă importanța pe care Alianța Nord-Atlantică o acordă țării noastre.

Alte articole

Jens Stoltenberg, discursul de final de mandat la NATO: ”Dând Ucrainei mai multe arme, îl putem face pe Putin să-și schimbe calculul”

Klaus Iohannis, scos din schemă pentru șefia NATO. Jens Stoltenberg îl preferă pe Mark Rutte. Când își anunță președintele României retragerea

În luna iulie a anului trecut am participat împreună la inaugurarea sediului Unității NATO pentru integrarea forțelor. Acum, ca și atunci, subliniez relevanța pe care Alianța Nord-Atlantică o are pentru țara noastră.

România rămâne un partener de încredere, implicat activ în adoptarea şi implementarea deciziilor aliate, iar acțiunile noastre concrete probează permanent acest lucru. România îşi îndeplineşte integral angajamentele asumate la Summitul NATO din Ţara Galilor, ceea ce demonstrează că suntem un aliat credibil. O dovadă în acest sens este promisiunea onorată de a crește bugetul pentru apărare, până la atingerea nivelului de 2% din PIB anul viitor.

Discuțiile de astăzi ne-au oferit ocazia unei evaluări cuprinzătoare asupra stadiului în care ne aflăm cu pregătirea Summitului. Am asistat, în 2015, la amplificarea și multiplicarea provocărilor de securitate la adresa spațiului euroatlantic, în special cel european, situație care, din păcate, continuă și în prezent. Situația din vecinătatea estică a NATO continuă să fie volatilă, iar procesul de soluționare a dosarului ucrainean se derulează cu dificultate, pe fondul implementării parțiale și deficitare al Acordului Minsk II. Perpetuarea crizei din Siria și a instabilității în regiunea Orientului Mijlociu și Nordului Africii au favorizat extinderea amenințării teroriste ISIL/Daesh în spațiul european.

Summitul NATO de la Varșovia va reprezenta un moment cheie pentru parcursul Alianței și este esențial pentru continuarea adaptării NATO în vederea consolidării securității și a apărării colective, după implementarea Planului de acţiune pentru creșterea capacității operaționale, stabilit la Summitul din Țara Galilor în 2014.

Cu prilejul vizitei dumneavoastră la Comandamentul Multinațional de Divizie Sud-Est din București, veţi constata progresele în implementarea măsurilor prevăzute de Planul pentru creșterea capacității operaționale a Alianței, datorate contribuțiilor substanțiale venite din partea țării noastre. Reamintesc faptul că structurile NATO de comandament din România – Unitatea NATO pentru integrarea forțelor și Comandamentul Multinațional de Divizie au un rol major în cadrul eforturilor de îmbunătățire a capacității Alianței de a răspunde cu succes provocărilor prezente, dar și celor viitoare.

De asemenea, apreciez în mod deosebit participarea domnului Secretar General Stoltenberg la ceremonia de inaugurare a Facilității antirachetă de la Deveselu, de astăzi, care marchează atât aprofundarea cooperării în cadrul Parteneriatului Strategic dintre România şi Statele Unite ale Americii, cât şi consolidarea profilului României în NATO în perspectiva integrării acestei facilităţi în Sistemul NATO de apărare antirachetă.

Contribuția României la eforturile de apărare împotriva rachetelor balistice demonstrează preocuparea constantă a țării noastre pentru respectarea angajamentelor naționale, atât în planul relațiilor bilaterale strategice româno-americane, cât și în cadrul NATO.

O spun încă o dată cât se poate de clar: sistemul Aegis Ashore din România nu este îndreptat împotriva niciunui stat, având rol strict defensiv. Acesta constituie o asigurare a apărării României şi a Aliaților europeni împotriva unor potențiale amenințări cu atacuri balistice din afara spaţiului euroatlantic.

În aceste condiţii, am reiterat susţinerea pentru declararea capacităţii operaţionale iniţiale a sistemului antirachetă al NATO la Summitul de la Varşovia, precum şi pentru creşterea rolului Alianţei în contracararea noilor riscuri în domenii ca apărarea cibernetică, combaterea terorismului și securitatea energetică.

Cred că este esențial ca la Varșovia să agreăm decizii corecte și echilibrate în raport cu provocările și riscurile de securitate care s-au conturat în vecinătatea spațiului euroatlantic. Am subliniat acest lucru și în cadrul discuțiilor cu domnul Secretar General Stoltenberg. Hotărârile pe care le vom lua vor trebuie să fie în spiritul solidarității, conform principiilor aliate „28 pentru 28” și „abordarea de tip 360 de grade”.

Fără a pierde din vedere necesitatea unui răspuns adecvat la evoluțiile din vecinătatea sudică, am accentuat în mod deosebit așteptările pe care le are România de la Summitul NATO.

Este importantă asigurarea unei prezențe credibile și predictibile a forțelor aliate pe flancul estic, cu realizarea echilibrului între dimensiunea nordică şi cea sudică a flancului estic.

În același context, ne dorim stabilirea cadrului unei prezențe aliate navale permanente la Marea Neagră – bineînțeles, cu respectarea prevederilor Convenției de la Montreux. De asemenea, consider oportună agrearea unei soluții pentru derularea de activități comune de instruire a forțelor aliate în regiune.

Atunci când vine vorba de misiunea sa fundamentală – aceea a apărării colective – NATO trebuie să demonstreze permanent unitate, solidaritate şi determinare.

România va continua să acorde o importanţă deosebită includerii Mării Negre în toate procesele aliate de evaluare, astfel încât provocările de securitate din regiune să fie analizate de o manieră corectă şi cuprinzătoare.

Am evidențiat în discuții faptul că, pentru țara noastră, consolidarea relației transatlantice și a parteneriatului strategic NATO – Uniunea Europeană rămân obiective esențiale în procesul de adaptare pe termen lung a Alianței Nord-Atlantice. Abordarea de principiu a României față de NATO va continua în direcția consolidării profilului de Aliat european cu vocație transatlantică, cu rol stabilizator în regiune.

Am salutat progresele în direcția întăririi rolului NATO în combaterea amenințărilor hibride şi am exprimat speranța că Alianța va ajunge la o abordare cuprinzătoare în domeniu, complementară eforturilor întreprinse la nivelul Uniunii Europene.

De asemenea, l-am informat pe domnul Secretar General asupra faptului că România susține continuarea politicii NATO a ușilor deschise, precum şi înregistrarea de rezultate concrete în acest sens, nu numai în privința Muntenegrului, ci şi în raport cu ceilalți aspiranți.

Cu privire la Republica Moldova, am salutat demersurile aliate orientate spre consolidarea capacității de apărare. Am reafirmat sprijinul pe care România îl acordă Ucrainei, inclusiv din perspectiva Fondului pentru apărare cibernetică, unde țara noastră este națiune-lider. Cred că susţinerea partenerilor estici trebuie să se bucure de un profil sporit pe agenda NATO, întrucât securitatea și stabilitatea acestora se reflectă inclusiv asupra climatului de securitate euroatlantic.

Ţara noastră va continua să fie un furnizor de securitate în regiune, un pol de stabilitate la extremitatea estică a spaţiului euroatlantic, supusă provocărilor şi ameninţărilor.

Din această perspectivă, suntem preocupaţi de situaţia din Ucraina şi Republica Moldova.

Singurele soluţii viabile rămân cele politice şi nu cele militare. Aceasta este o problemă de interes comun pentru NATO şi Uniunea Europeană şi un argument în plus pentru consolidarea Parteneriatului strategic dintre cele două organizații.

Închei prin a vă mulţumi pentru prezenţa la Bucureşti şi la Deveselu, precum şi pentru deschiderea manifestată de dumneavoastră personal faţă de România.

Solidaritatea aliată rămâne factorul esenţial al stabilităţii şi securităţii euroatlantice. Vă puteţi baza pe România din acest punct de vedere”, a conchis şeful statului.

Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg a sosit în jurul orei 09.00 la Palatul Cotroceni pentru întrevederea oficială cu preşedintele Klaus Iohannis.

 „Este o zi foarte importantă pentru toți. Este ziua în care va fi inaugurat Deveselu și, dincolo de asta, sunt bucuros că ne-am întâlnit și putem discuta în profunzime proiectele noastre comune, în mod special Summitul de la Varșovia. Sunt convins că vom găsi puncte de vedere comune”, a declarat Iohannis, în debutul întâlnirii.

Secretarul general al NATO a spus că este o mare onoare pentru el să revină în România.
 
Întrevederile cu oficialii americani au loc în contextul în care joi va avea loc inaugurarea scutului antirachetă Aegis Ashore de la Deveselu.

Ceremonia dedicată certificării capacității operaționale a sistemului de apărare antirachetă Aegis Ashore (AAMDS) este organizată la Unitatea de Sprijin Naval de la Deveselu. Acest sistem reprezintă un element-cheie al Etapei a II-a a componentei europene a sistemului american de apărare antirachetă European Phased Adaptive Approach (EPAA).

‘România a susținut de la început eforturile aliate pe linia apărării antirachetă, în baza principiilor indivizibilității securității și solidarității aliate. România sprijină acoperirea completă a teritoriului, populațiilor și forțelor aliate din Europa. Apărarea antirachetă presupune un efort colectiv, iar prin găzduirea Facilității de la Deveselu România își asumă concret un astfel de efort’, a afirmat premierul Dacian Cioloș, potrivit unui comunicat transmis de Biroul de presă al Guvernului.

Participarea României la dezvoltarea componentei europene a sistemului american de apărare antirachetă, decisă de Consiliul Suprem de Apărare a Țării la 4 februarie 2010, reprezintă un succes al țării noastre atât în relația bilaterală cu Statele Unite, cât și din punctul de vedere al consolidării poziției României de Aliat de încredere în cadrul NATO.

Proiectul româno-american de la Deveselu contribuie substanțial la programul NATO de apărare împotriva rachetelor balistice, la întărirea securității României și la consolidarea Parteneriatului Strategic cu SUA.

Baza de la Deveselu este una dintre cele mai moderne unități militare din administrarea Ministerului Apărării Naționale. Construcția facilității antirachetă a început în 2013, iar componentele sale sunt operaționale din decembrie 2015. Integrarea sistemului în capabilitatea NATO de apărare împotriva rachetelor balistice este în grafic, termenul prevăzut fiind legat de summitul NATO de la Varșovia, din luna iulie, menționează sursa citată.

La evenimentul de joi de la Deveselu vor participa înalți oficiali români, reprezentanți ai Departamentului american al Apărării, ai Departamentului de Stat al SUA, ai NATO, ai Forțelor Navale ale SUA dislocate în Europa, reprezentanți ai corpului diplomatic acreditat la București, precum și ai autorităților locale.

Secretarul general al NATO, la Comandamentul Multinațional de Divizie Sud-Est din București

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și ministrul Apărării Naționale, Mihnea Motoc, vizitează joi sediul Comandamentului Multinațional de Divizie Sud-Est din București, unde se desfășoară exercițiul Dacian Lynx 2016, informează Ministerul Apărării Naționale (MApN).